Nimeni nu a spus că schimbarea de regim va fi uşoară. Principalii consilieri ai lui Trump s-au trezit marţi crezând că o rebeliune în rândul armatei venezuelene va galvaniza o revoltă populară care îl va răsturna pe un lider pe care l-au descris drept un despot detestat care trebuie schimbat. Dar la sfârşitul zilei, preşedintele Nicolas Maduro era încă la putere, iar consilierii lui Donald Trump au ajuns să acuze Cuba, Rusia şi trei oficiali influenţi venezueleni, care nu au schimbat tabăra, pentru că planurile lor nu au devenit realitate.

Decizia venezuelenilor de a rămâne alături de Maduro – fie pentru că au fost intimidaţi, fie pentru că s-au speriat ori niciodată nu au avut de gând să schimbe taberele – ridică întrebări dacă SUA nu au avut cumva informaţii deficitare privind capacitatea opoziţiei de a atrage de partea ei membri ai guvernului de la Caracas, scrie New York Times într-o amplă analiză de pe 1 mai.
De asemenea, se pune întrebarea dacă consilierii lui Trump au citit greşit evenimentele de la faţa locului sau dacă preşedintele SUA, despre care unii oficiali spun că îşi întrece uneori consilierii în entuziasmul pentru înlăturarea lui Maduro, şi-ar putea pierde încrederea în acest efort pe măsură ce timpul trece.
Nicolas Maduro a fost slăbit în ţară şi discreditat peste hotare, dar rămâne un rival încăpăţânat care nu vrea să se dea la o parte din faţa liderului opoziţiei, Juan Guaido (foto sus), recunoscut de SUA drept liderul de facto al ţării.
Deşi administraţia americană a început bine în Venezuela, raliind de partea sa zeci de ţări împotriva preşedintelui venezuelean, criticii susţin că răspunsul său a devenit incoerent şi haotic pe măsură ce criza s-a prelungit.

O cruciadă pe social media

Consilierii lui Trump au mizat marţi pe apelul lui Guaido la proteste în masă şi pe trecerea de partea opoziţiei a unor oficiali venezueleni, ceea ce ar fi urmat să fie un punct de cotitură în campania de trei luni a SUA pentru înlăturarea lui Maduro. Vicepreşedintele american Mike Pence şi secretarul de stat Mike Pompeo şi-au exprimat pe Twitter sprijinul pentru „Operacion Libertad”, în timp ce consilierul pentru securitate naţională, John R. Bolton, a vorbit despre „un moment potenţial decisiv”.
Donald Trump nu a vorbit despre operaţiune, dar mai târziu în cursul zilei de marţi, el a criticat Cuba pentru că l-a sprijinit pe Maduro, ameninţând că o va lovi cu un embargo şi cu noi sancţiuni.
Foşti şi actuali oficiali au declarat că el este foarte interesat în înlăturarea liderului venezuelean, abordând în întâlniri private chiar varianta unei intervenţii americane limitate pentru a grăbi acest rezultat.
Însă Trump a ajuns la Casa Albă respingând tendinţele intervenţioniste ale predecesorilor săi şi a spus mai puţine lucruri public decât consilierii săi, care au transformat schimbarea de regim într-o cruciadă pe social media. John R. Bolton a postat sute de tweet-uri despre criză, a realizat înregistrări video pentru poporul venezuelean şi a apărut aproape zilnic la emisiuni de ştiri pentru a discuta despre situaţia din Venezuela.
Pentru poziţia de trimis special în Venezuela Mike Pompeo l-a recrutat pe Elliott Abrams, deşi Casa Albă l-a refuzat pentru alte funcţii din cauza criticilor lui faţă de Donald Trump în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2016.
Abrams este cunoscut pentru vederile sale neoconservatoare şi experienţa sa din administraţia lui Ronald Reagan, în timpul căreia a fost implicat în furnizarea de arme pentru rebelii Contras care se luptau cu sandiniştii în Nicaragua, precum şi din guvernul George W. Bush, în cadrul căruia a fost un avocat al războiului din Irak.

Apel public la „trădare”

Deşi Trump a folosit un limbaj încărcat în dialogul cu adversarii săi – în special cu Iranul – el a dat în general înapoi în faţa eventualităţii de a forţa plecarea unor lideri în favoarea candidaţilor preferaţi, fiind de părere că asta poate duce la implicări militare costisitoare şi inutile. El a avut discuţii cu liderul nord-coreean Kim Jong-un şi s-a oferit să poarte un dialog şi cu liderii iranieni.
Bolton şi Pompeo, pe de altă parte, au vorbit frecvent despre necesitatea ca Maduro să plece, şi au alimentat speranţele că Guaido este pe punctul de a-l înlătura.
„Sunt îngrijorat că genul ăsta de amplificare a speranţelor la niveluri foarte înalte face ca genul de presiune internă care trebuie să se acumuleze să fie mai greu de realizat”, a declarat Daniel Restrepo, fost consilier pentru America latină în cadrul Consiliului pentru securitate naţională al lui Barack Obama.

În contextul în care cele două părţi din Venezuela au rămas pe poziţii, oficiali ai administraţiei americane au dat vina pe diverşi vinovaţi. Mike Pompeo a dat vina pe ruşi, pretinzând că au existat discuţii cu Maduro pentru a-l convinge să se urce într-un avion cu destinaţia Cuba marţi dimineaţă, înainte ca noile proteste să înceapă.
John R. Bolton a vorbit pe larg despre rolul a trei oficiali venezueleni: Vladimir Padrino Lopez, ministrul apărării, Maikel Moreno, judecătorul şef al Curţii Supreme, şi Rafael Hernandez Dala, comandantul gărzii prezidenţiale a lui Nicolas Maduro. El a afirmat că aceştia vor rata şansa ca sancţiunile împotriva lor ale Departamentului Trezoreriei să fie ridicate dacă nu-şi vor onora ceea ce a numit „angajamentul” lor de a se alătura forţelor lui Guaido.
Oficiali ai Departamentului de Stat recunosc că ar putea trece săptămâni sau chiar luni până la înlăturarea lui Maduro de la putere, notează New York Times. SUA nu au dat vreun termen-limită, nici au mers mai departe de avertismentul preşedintelui că forţa militară este o opţiune. Dar o serie de declaraţii ale principalilor consilieri ai lui Trump sugerează că administraţia SUA nu are atâta răbdare.

O operaţiune de contrainformaţii?

Donald Trump este îmboldit să adopte o poziţie agresivă faţă de Venezuela de senatorul Marco Rubio, republican din Florida. Înlăturarea lui Maduro ar fi privită foarte favorabil de comunitatea cubaneză în exil din sudul Floridei, care vede în guvernul socialist din Venezuela un aliat al Cubei.
Consiliul naţional pentru securitate a organizat miercuri o reuniune a directorilor pentru a discuta „ce paşi suplimentari trebuie făcuţi pentru a accelera şi asigura o tranziţie paşnică de putere”, a declarat Bolton. La rândul său, Mike Pompeo l-a sunat pe ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, pentru a avertiza Moscova să nu se amestece în Venezuela.
„Intervenţiile Rusiei şi Cubei sunt destabilizatoare pentru Venezuela şi pentru relaţia bilaterală SUA-Rusia”, i-a spus Pompeo lui Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA.
Este posibil ca opoziţia din Venezuela să fie sursa informaţiilor potrivit cărora cei trei oficiali de rang înalt se gândeau să treacă de partea lui Guaido. Însă diatriba lui Bolton de marţi, în care i-a numit pe cei trei nominal, a fost cel mai probabil o mişcare studiată, potrivit unui fost oficial al administraţiei Trump.
John Bolton promovează o strategie menită să slăbească poziţia lui Maduro, a spus fostul oficial, referindu-se la un episod recent în care a mâzgălit o notă despre desfăşurarea de trupe americane în Columbia pe un blocnotes galben, unde cuvintele sale puteau fi observate cu uşurinţă de ziarişti.
Oficialul în cauză susţine că el crede că este mai puţin probabil ca Bolton să fi acţionat în baza unor informaţii proaste, ci mai degrabă ca el să fi folosit aceste informaţii pentru a-şi desfăşura propria operaţiune de contrainformaţii. Adresându-se oficialilor venezueleni, Bolton a calculat că fie i-ar determina pe aceştia să treacă la acţiune dacă plănuiau să-l sprijine pe Guaido, fie – dacă între timp s-au răzgândit – că va submina încrederea lui Maduro în ei.

Canale compromise?

Administraţia SUA a fost în general sceptică privind informaţiile primite de la opoziţia din Venezuela, deşi Donald Trump primeşte şi unele informaţii direct de la Marco Rubio sau Rick Scott, celălalt senator republican din Florida.
O chestiune care a provocat o dispută între Casa Albă şi CIA este evaluarea agenţiei privind participarea Cubei şi sprijinul său pentru guvernul Maduro.
John Bolton şi Mike Pompeo au criticat consistent Cuba pentru sprijinul său pentru guvernul din Venezuela. CIA a ajuns însă la concluzia că Cuba este mult mai puţin implicată şi că sprijinul său a fost mult mai puţin important decât cred oficiali de rang înalt din cadrul administraţiei, potrivit unui fost oficial.
Opţiunea militară nu pare să fi fost discutată în detaliu la Casa Albă, iar miercuri Pentagonul a minimizat perspectiva unei intervenţii. Însă evenimentele recente ar putea determina administraţia americană să analizeze dezvoltarea unor variante de acţiune posibile.

Nimeni nu a ieşit mai puternic din evenimentele haotice de marţi, susţin analiştii. Guaido nu a reuşit să ralieze sprijinul militar necesar pentru răsturnarea guvernului, dar armata a părut indecisă, ceea ce a slăbit poziţia lui Maduro. La rândul lor, SUA au părut că mizează totul pe un transfer forţat de putere, numai pentru a vedea după aceea că acesta s-a evaporat.
Unii analişti susţin că, în frustrarea lor, Pompeo şi Bolton au dezvăluit chiar informaţii potenţial sensibile, distrugând anumite canale. Comentariile secretarului de stat despre mesajele ruse către Maduro l-ar putea forţa pe liderul venezuelean să folosească un canal de comunicaţii mai sigur. Iar faptul că John Bolton i-a identificat atât de clar pe cei trei oficiali venezueleni ar putea bloca orice cale pentru viitoare discuţii cu ei pentru a schimba tabăra.
„Întrebarea este: care este obiectivul?”, a declarat Fernando Cutz, un fost director pentru afacerile din emisfera vestică în cadrul Consiliului pentru securitate naţională al lui Donald Trump. „Ar fi existat un beneficiu substanţial să menţinem deschise acele canale pentru a putea încerca din nou sau pentru a obţine informaţii”, a mai spus el.