Deşi ar fi trebuit să dispară sub presiunea guvernelor implicate, uzinele de fraudă online care vizează victime din lumea întreagă prosperă mai mult ca niciodată în Myanmar, în apropiere de frontiera cu Thailanda, arată o anchetă jurnalistică a France Presse preluată de presa de limbă franceză.

Construcţia acestor complexe cu alură de oraşe în miniatură încercuite cu sârmă ghimpată şi păzite de oameni înarmaţi continuă fără odihnă în jurul Myawaddy, la frontiera cu Thailanda, arată imagini din satelit şi imagini surprinse cu drone de AFP. Aceste imagini arată ceea ce pare a fi o utilizare pe scară largă de către aceşti autori de fraude online a serviciului de internet Starlink al lui Elon Musk.
Acest gen nou de centre de apel, care au proliferat în zonele neospitaliere din aşa-numitul Triunghi de Aur, se folosesc de bunăvoie sau cu forţa de muncitori necalificaţi. Aşezaţi în faţa unui ecran sau a unui telefon, ei sustrag în fiecare an miliarde de dolari de la chinezi, americani şi alţi păgubiţi de la celălalt capăt al lumii, convinşi că au făcut o investiţie rentabilă sau că şi-au găsit dragostea adevărată, arată ancheta France Presse publicată pe 14 octombrie.
Majoritatea acestor centre sunt controlate de organizaţii criminale chineze care lucrează mână în mână cu miliţiile birmaneze care sunt numeroase pe fondul războiului civil, susţin experţii.
China, Thailanda şi Myanmar au făcut în februarie un efort comun pentru a eradica flagelul şi au pus presiune pe miliţiile din Myanmar pentru a închide aceste centre. Circa 7.000 de persoane au fost reţinute sau eliberate dintr-un sistem brutal.
Unele dintre aceste persoane, originare din Asia, Africa sau Orientul Mijlociu, le-au arătat jurnaliştilor AFP urme de răni despre care susţin că le-au fost făcute de cei care îi exploatau. Sun, un chinez vândut de la un centru la altul, este unul dintre cei care şi-au spus povestea, care arată cum funcţionează această industrie.

Anchetă asupra Starlink

Un înalt responsabil al poliţiei thailandeze estima în martie că cel puţin 100.000 de persoane lucrau încă în complexe de-a lungul frontierei cu Myanmar.
Imaginile din satelit arată că expansiunea s-a reluat la doar câteva săptămâni după descinderile din februarie. Antenele parabolice Starlink s-au înmulţit rapid pe acoperişuri pentru a substitui internetul tăiat de către autorităţile thailandeze. Aproape 80 de antene sunt vizibile pe un singur acoperiş al celui mai mare complex, KK Park, în imagini surprinse de AFP.
Starlink nu era foarte agreat în Myanmar. Înainte de luna februarie, Starlink nu avea suficient trafic pentru a figura pe lista furnizorilor de acces la internet în această ţară. La sfârşitul lui aprilie, era pe locul 56-lea. De pe 3 iulie este însă pe primul loc aproape în fiecare zi, potrivit datelor registrului de internet asiatic APNIC.
Procurorii californieni au avertizat Starlink în iulie 2024 împotriva faptului că reţele de răufăcători îi utilizează sistemul, dar nu au primit niciun răspuns. Responsabili politici thailandezi şi americani şi-au exprimat îngrijorarea. Puternica comisie economică comună a Congresului SUA precizat pentru AFP că a deschis la sfârşitul lui iulie o anchetă privind rolul jucat de Starlink în funcţionarea acestor centre.
SpaceX, proprietara Starlink, nu a răspunsul solicitărilor France Presse de a comenta informaţiile.
„Faptul că o companie americană permite un astfel de lucru este odios”, a declarat Erin West, fostă procuroare americană specializată în criminalitate cibernetică şi care a demisionat anul trecut pentru a se consacra pe deplin luptei împotriva acestor reţele.
Americanii sunt printre principalele victime ale fraudelor cibernetice, potrivit Departamentului Trezoreriei. Ei ar fi pierdut 10 miliarde de dolari anul trecut, cu 66% mai mult decât anul precedent.
Răufăcătorii au început să construiască centre într-un ritm care „îţi taie respiraţia”, a apreciat Erin West.

SpaceX anunţă primele măsuri concrete

Între timp SpaceX a anunţat miercuri, 22 octombrie, că a dezactivat peste 2.500 de receptori de internet utilizaţi în centrele de fraudă cibernetică din Myanmar.
Compania lui Elon Musk „a dezactivat peste 2.500 de kituri de Starlink în apropierea centrelor suspectate că se ocupă cu escrocheria”, a postat pe X Lauren Dreyer, vicepreşedintă pentru operaţiunile comerciale ale companiei.
Luni, junta din Myanmar a efectuat deja o descindere la unul dintre cele mai mari complexe, KK Park, şi a anunţat că a confiscat 30 de receptoare Starlink, o parte dintre cele utilizate la faţa locului.

Istoria unui casting fictiv

Zona apropiată de Myawaddy adăposteşte 27 de centre de fraudă cibernetică împrăştiate de-a lungul meandrelor râului Moei, care marchează frontiera cu Thailanda. Imobilele cresc aici ca ciupercile. Complexul KK Park s-a extins cu o nouă secţiune. Postul de control de la intrarea principală s-a dezvoltat considerabil. De asemenea, pe râu au apărut cinci noi puncte de trecere.
Unul dintre aceste puncte de trecere deserveşte Shwe Kokko, pe care Trezoreria americană îl califică drept „placă turnantă notorie a escrocheriilor cu investiţii în monedă virtuală, sub protecţia Armatei naţionale karen”, o miliţie aliată juntei din Myanmar.
Zonele frontaliere dintre Myanmar, Thailanda, China şi Laos, cunoscute sub numele de Triunghiul de Aur, sunt de multă vreme un loc de producţie pentru opiu şi amfetamine, trafic de droguri, contrabandă, jocuri clandestine şi spălare de bani. Corupţia şi haosul provocate de războiul civil din Myanmar le-au permis organizaţiilor criminale să-şi extindă activităţile.
Frauda în Asia de Sud-Est a provocat victimelor pierderi de 37 de miliarde de dolari în 2023, potrivit unui raport publicat anul trecut de Biroul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi a Criminalităţii (UNODC).
Multe dintre persoanele salvate din centre în februarie susţin că au fost aduşi contra voinţei lor, tranzitând Thailanda, şi că au fost bătuţi şi forţaţi să muncească.
Alţii au declarat că au fost atraşi de promisiunea unor joburi bine plătite, dar există şi indivizi care au venit de bunăvoie, susţin experţii.
Beijingul a făcut presiuni asupra autorităţilor thailandeze şi din Myanmar să intervină în forţă după emoţia publică provocată de o întâmplare prin care a trecut actorul Wang Xing. Acesta a povestit că a fost răpit pe aeroportul din Bangkok unde a mers pentru un pretins casting şi că a fost dus într-un centru de fraude cibernetice din Myanmar.
Justiţia chineză a pronunţat recent unsprezece condamnări la pedeapsa cu moartea împotriva membrilor presupuşi ai unei bande care se deda la fraude cibernetice de partea cealaltă a frontierei cu Myanmar şi care este considerată responsabilă de moartea a cel puţin 14 persoane, dintre care circa zece încercau să fugă dintr-un astfel de complex.
Marţi, SUA şi Regatul Unit au dispus îngheţarea activelor organizaţiei Prince Group, suspectată că ar conduce cel puţin zece centre de fraude cibernetice în Cambodgia.
Guvernul american a anunţat că a intrat astfel în posesia unor active de 15 miliarde de dolari sub formă de bitcoin, cea mai mare captură judiciară din istoria SUA.
Fondatorul şi preşedintele acestui grup plasat marţi, 14 octombrie, pe lista americană a organizaţiilor criminale, omul de afaceri chinez Chen Zhi, a fost inculpat pentru fraudă şi spălare de bani de procurorul federal din Brooklyn, Joseph Nocella.

„I-am implorat în genunchi să mă lase să plec”

Luni de anchetă conturează o lume nemiloasă populată de indivizi alunecoşi, gata să vândă oameni sau să le negocieze eliberarea, cu condiţia ca preţul să fie bun, sub egida miliţiilor cu interese comune sau concurente.
Sun, a cărui identitate a fost protejată pentru siguranţa sa de AFP, se numără printre miile de chinezi înghiţiţi de acest abis. Tânărul venit dintr-un sat de munte din Yunnan relatează cum el şi alţii au fost bătuţi cu regularitate cu bastoane electrice şi cu biciul dacă nu se achitau cum trebuie de sarcini sau nu se supuneau ordinelor.
„Aproape toţi cei care erau acolo au fost bătuţi într-un moment sau altul, fie pentru că eu refuzat să muncească, fie pentru că au încercat să iasă”, povesteşte el. Dar, având în vedere înălţimea gardului de sârmă ghimpată şi prezenţa turnurilor de pază şi a paznicilor înarmaţi, „nu exista niciun mijloc de a pleca”, înainte de descinderea din februarie, în urma căreia a fost eliberat el şi alţi 5.400 de chinezi.
Jurnaliştii France Presse au discutat cu el la momentul ieşirii din centru, apoi la telefon, şi din nou când el s-a întors în satul lui izolat din China.

Imagine cu centrele de fraudă cibernetică din complexul KK Park surprinsă din partea thailandeză a frontierei – Wikimedia Commons

Problemele lui au început în iunie 2024, când şi-a părăsit satul sărac aflat la o sută de kilometri distanţă de Myanmar, îşi aminteşte el. Avea deja un copil şi soţia lui urmă să-l nască pe cel de al doilea. Tânărul de 25 de ani a auzit vorbindu-se că este posibil să câştige bani vânzând produse chinezeşti online din Thailanda. „Mi s-a spus că este foarte rentabil”, a susţine el.
Călătoria s-a transformat într-un coşmar la Mae Sot, oraş frontalier thailandez. Sun povesteşte că a fost răpit şi transferat, pe râul Moei, la Myawaddy, spre centrele de escrocherie cibernetică de acolo. Îşi aduce aminte că a fost „îngrozit”. „Nu încetam să-i implor în genunchi să mă lase să plec”, îşi aminteşte el.
La Myawaddy, el a fost adus într-o tabără a unei miliţii. El a fost vândut pentru 650.000 de bahţi thailandezi (20.000 de dolari) unui centru de fraudă cibernetică, prima dintr-o serie de tranzacţii similare. I s-a ordonat să facă exerciţii pentru a-şi accelera viteza de scris, însă el avea o deformaţie a degetului care îl încetinea şi şi-a atras astfel mânia superiorilor.

Scenarii pentru seducţie

Handicapul său l-a condamnat să fie folosit la sarcini secundare şi să fie revândut din centru în centru, până la ultimul, unde a trimis mesaje unor persoane escrocate din SUA, povesteşte el. O dată victimele prinse în cârlig, el preda ştafeta unor persoane cu mai multă experienţă pentru a desăvârşi opera.
Centrele le furnizează lucrătorilor necalificaţi recomandări pentru a-şi îndeplini sarcinile. Un text de 26 de pagini îi sugerează lucrătorului să adopte personajul lui Abby, o japoneză de 35 de ani fără noroc în dragoste, pentru a-şi seduce interlocutorul online. „Simt că suntem făcuţi unul pentru celălalt”, este una dintre replicile recomandate pentru Abby.
Este o industrie înconjurată de o mare opacitate, a cărei disipare nu este favorizată de relaţiile complexe ale Chinei şi Thailandei cu regimul militar din Myanmar şi diverse grupări, formate sau nu din rebeli. Multe dintre aceste grupări se dedau şi la exploatare minieră şi producţia de droguri.
Bandele folosesc în aceste centre o mână de lucru aproape redusă la sclavie, precum şi programatori calificaţi plătiţi generos, susţine David Scott Mathieson, bun cunoscător al Myanmar, care a activat în trecut la ONG-ul Human Rights Watch.
Autorităţile chineze tratează persoanele precum Sun ca „suspecţi”. AFP a confirmat principalele aspecte ale relatării sale consultând mai mulţi experţi. Dar alte elemente au fost mai dificil de coroborat. Autorităţile thailandeze nu au furnizat informaţii.
În China, jurnaliştii AFP au fost urmăriţi de mai multe maşini când au mers să-l vadă pe Sun în satul său, la trei ore de la oraşul cel mai apropiat, Lincang. La câteva minute de la începutul întrevederii, un grup de funcţionari a venit, au explicat ei, pentru a-l lua şi a „verifica” că se simte bine. La întoarcerea sa, o jumătate de oră mai târziu, el a refuzat să mai facă alte declaraţii.
În săptămânile care au precedat salvării sale din centru, Sun se întreba dacă va reuşi să scape într-o zi de violenţe, ameninţări şi corvezi. „Mă gândeam la posibilitatea de a muri aproape în fiecare zi”, a mărturisit el.
AFP a obţinut o copie a unui „contract de muncă” ce interzicea angajaţilor centrului său vorbească cu alţii sau să-şi părăsească postul, permiţându-le celor din staff să-i „formeze” pe cei care încălcau regulile.

Disperarea celor apropiaţi

China îşi avertizează de ani de zile cetăţenii împotriva fraudei cibernetice, fie că este vorba despre înşelătorii online sau oferte de muncă ilegale şi bine plătite.
Dar un flux constant de chinezi continua să dispară. Apropiaţii se lansează în căutarea lor, expunându-se ei înşişi la acţiuni dubioase.
Fang, originară din Gansu, din nord-vestul Chinei, povesteşte că fratele său de 22 de ani a dispărut în februarie în Yunnan, la frontiera cu Myanmar.
Fratele ai avea probabil probleme financiare şi s-a dus la Xishuangbanna, aproape de frontiera Triunghiului de Aur, unde s-a implicat în traficul de aur şi de ceasuri, crede ea.
Fang este convinsă acum că el a fost atras acolo şi forţat să treacă frontiera în Myanmar. Datele furnizate de telefonul său îl localizează pentru ultima dată în regiunea Wa, bastion al grupului etnic cel mai important şi cel mai bine înarmat din Myanmar.
Ca şi alţi membri ai familiei sale, ea se simte neputincioasă în pofida apelurilor la ajutor către autorităţile chineze. „Este mezinul familiei. Bunica mea, care suferă de cancer în fază terminală, plânge în fiecare zi în casă”, povesteşte a.
Fang susţine că a contactat pe mesageria chineză WeChat mai multe grupuri de persoane în căutarea celor apropiaţi care au dispărut în apropiere de frontiera cu fosta Birmanie. Ea a fost abordată de „salvatori” autoproclamaţi care i-au propus serviciile lor.
AFP a contactat mai mult de o duzină dintre aceste persoane care îşi promovează activităţile pe platformele Xiaohongshu şi Kuaishou. Multe par să fi lucrat ele însele în centre de fraudă cibernetică şi susţin că au legături cu traficanţi. Majoritatea au vorbit despre plata unor răscumpărări de zeci de mii de dolari, în funcţie de centru şi de eventualele datorii pe care persoanele în cauză le-ar avea faţă de banda care îi racolase sau răpise.

Salvarea celor „dispăruţi”, o activitate profitabilă

Unii dintre „salvatori” au afirmat că nu cer bani pentru ei înşişi. Alţii, dimpotrivă, au precizat clar partea care le revine lor şi cea care merge către intermediari. Unul dintre ei, care se prezintă sub numele de Li Caho, susţine că câştigă mii de yuani lunar (1 yuan = 0,12 euro) organizând salvări în Cambodgia – o altă placă turnantă a fraudei online – reperând tabere şi ridicându-i pe fugari cu maşina. Este o activitate lucrativă, dar „există riscuri pentru mine”, afirmă el.
Ling Li, cercetătoare privind sclavia modernă care conduce un ONG ce luptă împotriva traficului de fiinţe umane, susţine că oameni precum Li Chao îi „complică” sarcina.
Organizaţia ajută familiile să caute muncitori în Myanmar şi Cambodgia contactând poliţia şi negociind răscumpărări.
Numeroşi „salvatori” sunt ei înşişi escroci sau cer sume enorme pentru salvări care, adesea, nu se concretizează niciodată, afirmă ea. „Familiile pot fi înşelate uşor de oportunişti”, spune Ling Li.
Unii apropiaţi ai celor dispăruţi au plătit milioane de yuani degeaba, susţine Fang. Salvatorii „pretind că au relaţii, în realitate nu e vorba decât de o înşelătorie în plus”, afirmă ea.
Sun a fost salvat pe 12 februarie. El repara telefoane în acea dimineaţă, când un grup de bărbaţi înarmaţi a venit şi i-a îngrămădit pe el şi alţi câteva zeci în pickup-uri care i-au transportat într-o tabără a unei miliţii. Câteva ore mai târziu, el se afla într-un vapor spre Thailanda.
„Niciodată nu mi-aş fi imaginat că aş putea fi salvat atât de brusc”, spune el. Zece zile mai târziu, era transportat cu avionul la Nanjing, în China, însoţit de poliţişti.

„Stat duşman”

Sun se numără printre miile de persoane arestat în cadrul unei operaţiune comune din februarie la care au participat China, Thailanda şi două foste grupuri rebele karen în prezent aliate cu armata din Myanmar.
Cei care exploatează fraudele online stăpânesc într-un „mediu foarte permisiv, cu permisiunea miliţiilor din Myanmar afiliate juntei”, potrivit unui raport al grupului de reflecţie Australian Strategic Policy Institute, finanţat în parte de Ministerul Apărării australian. Chiar dacă uneori au loc lupte violente între grupuri rivale în apropierea centrelor, acestea nu sunt niciodată lovite, notează raportul, Nimeni nu vrea să pună în pericol „profiturile brute generate de industria escrocheriei”, adaugă documentul.
Beijingul dă asigurări că acţiunea sa stă mărturie angajamentului „hotărât” de a pune capăt aceste calamităţi. Însă Nathan Ruser, autor al raportului Australian Strategic Policy Institute, şi alţi experţi, afirmă că operaţiuni precum cea din februarie nu fac decât să perturbe temporar reţelele criminale.
„Atâta timp cât junta din Yangon va favoriza şi va alimenta această industrie, cred că acesta va rămâne un joc de-a şoarecele şi pisica”, estimează Nathan Ruser. Noi centre de fraudă cibernetică „vor apărea în altă parte”, anticipează el.
Sun insistă asupra faptului că a fost forţat să muncească în centrele de fraudă cibernetică şi că nu a înşelat niciodată pe nimeni. Traumatizat, epuizat şi în continuare eliberat condiţionat, el găseşte „povara mintală” a calvarului său dificil de suportat.
Beijingul nu a afirmat oficial cum intenţionează să-i trateze pe cei care au lucrat în centre. Experţii susţin că mulţi dintre ei îşi minimalizează implicarea pentru a scăpa de pedepse.
Societatea chineză are puţină compasiune pentru ei, indiferent ce au făcut, potrivit cercetătoarei Ling Li. „Veţi fi judecaţi pentru lăcomia şi prostia voastră”, rezumă ea acest punct de vedere.
Însă guvernele au dat dovadă de o „neglijenţă nemăsurată” în faţa gravităţii problemei, acuză experta Erin West. „Ni se fură valoarea unei generaţii de bogăţie. Nu ştiu cum îi vom pune capăt. A devenit prea mare, ca un stat duşman”, afirmă ea.