Cuplurile mixte care trăiesc în statul Plateau din Nigeria, aflat pe linia de demarcaţie între nordul ţării majoritar musulman şi sudul, majoritar creştin, se tem pentru viaţa lor după ce violenţele interreligioase s-au soldat cu peste o sută de morţi numai în această lună.

Jamaima Haruna a fost cuprinsă de angoasă imediat ce a auzit despre un nou masacru comis nu departe de locul în care locuieşte, în statul Plateau, din centrul Nigeriei.
La începutul lui aprilie, circa 50 de persoane au fost ucise în confruntări intercomunitare în localitatea Bokkos, o regiune afectată de peste două decenii de violenţe recurente între crescătorii musulmani şi agricultori majoritar creştini, scrie France Presse pe 17 aprilie într-un articol preluat de presa de limbă franceză.
Jamaima, o creştină de 39 de ani, vindea cartofi în piaţa din Jos, capitala statului Plateau. Însă soţul ei musulman se afla nu departe de zona unde fuseseră semnalate crimele.
„Eram îngrozită. Situaţia era tensionată şi m-am îngrijorat gândindu-mă la el. L-a sunat de trei ori pe telefon, dar apelurile nu se efectuau”, a povestit ea pentru France Presse, precizând că soţul ei a scăpat în cele din urmă teafăr şi nevătămat.
Jamaima şi soţul său sunt unul dintre numeroasele cupluri mixte care trăiesc în statul Plateau, aflat pe linia de demarcaţie între nordul ţării majoritar musulman şi sudul, majoritar creştin. Altădată, cele două comunităţi trăiau în armonie. Dar după ce primele violenţe au izbucnit la începutul anilor 2000, fiecare grup s-a izolat tot mai mult în propria comunitate.
La Crăciunul din 2023, violenţele s-au soldat cu peste 200 de morţi în aceeaşi regiune Bokkos şi a exacerbat tensiunile. Dar cuplurile mixte rezistă.
Circumstanţele recentelor violenţe de la Bokkos rămân neclare, Supravieţuitori au declarat pentru AFP că oameni înarmaţi neidentificaţi au luat satele cu asalt. Un responsabil local a declarat a că atacatorii vorbeau „dialectul peul”. O asociaţie locală care îi reprezintă pe crescătorii peul musulmani a calificat aceste remarci drept iresponsabile.
Apoi situaţia s-a agravat brusc. În această săptămână, un alt atac comis de bărbaţi înarmaţi neidentificaţi s-a soldat cu cel puţin 52 de morţi, de data aceasta în satele Zike şi Kimakpa.
Oameni politici, între care guvernatorul statului Plateau, au declarat că masacrele fac parte dintr-un „genocid finanţat de terorişti”, o retorică care, potrivit criticilor, maschează cauzele veritabile ale conflictului: diferendele funciare şi incapacitatea autorităţilor şi poliţiei de a face ordine în mediul rural.
„Totul se rezumă la un eşec al guvernării”, a declarat Isa Sanusi, director naţional al Amensty International Nigeria, subliniind că „impunitatea domină”.

Criză cu mai multe cauze

Capitala Jos s-a confruntat cu revolte sectare criminale în 2001 şi 2008 care s-au soldat cu peste o mie de morţi, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor omului. Eforturile de pace mobilizate în oraş de atunci au permis readucerea calmului, chiar dacă zonele rurale rămân agitate.
Acapararea terenurilor, tensiunile politice şi economice între „autohtoni” şi cei consideraţi străini, precum şi afluxul de predicatori musulmani şi creştini extremişti au accentuat diviziunile în cursul ultimelor decenii, scrie France Presse.

Statul Plateau din Nigeria – Wikimedia Commons

Terenurile utilizate de agricultori şi de crescători sunt supuse presiunii schimbării climatice şi expansiunii umane, ceea ce provoacă o concurenţă sporită pentru accesul la resurse.
Când era copil, Solomon Dalung, un creştin de 60 de ani, fost ministru al sporturilor, mergea la moschee atunci când îi vizita pe verii săi, care trăiau într-un sat unde nu exista o biserică. „De fiecare dată când există o criză, religia şi etnicitatea sunt utilizate ca un carburant” pentru a provoca reacţii violente, a acuzat el.

„Sub lumina proiectoarelor”

Tensiunile din statul Plateau pot fi în mod special periculoase pentru familiile mixte, pentru că ele „le pun sub lumina proiectoarelor”, a declarat Isa Sanusi.
Usman Ahmad, un bărbat de 71 de ani căsătorit cu o creştină de 40 de ani, se afla şi el în piaţa din Jos când a auzit vorbindu-se despre masacrele de la Bokkos.
El s-a declarat liniştit de faptul că comunitatea sa imediată este „mai luminată” în privinţa familiilor mixte, însă după atacuri s-a grăbit să meargă acasă „pentru a vedea ce putem să facem pentru a lansa un apel la calm”.
„Uneori ne aşezăm să ne gândim de ce această criză refuză să se termine. Este din cauza religiei, a tribalismului sau a bogăţiei”?, a declarat Jamaima de la taraba ei din piaţa din Jos. „Nu putem găsi mijloace de a ne respecta diferenţele?”