Preşedintele turkmen Serdar Berdîmuhamedov a anunţat că vrea „să întărească securitatea cibernetică a ţării”, înscriindu-se în linia restricţiilor impuse de predecesorii săi, tatăl său Gurbangulî şi defunctul Saparmurat Niazov, deşi controlul regimului său asupra internetului este cvasitotal.

„Ştim despre existenţa Facebook, Instagram şi Youtube, dar nu avem acces. Aici, totul este blocat”, spune Biaşim Işanguliev, vânzător de fructe în Turkmenistan, una dintre cele mai închise ţări din lume, în care statul exercită un control aproape total asupra internetului.
Pentru a ocoli aceste interdicţii se fac eforturi demne de o cauză mai bună. „Anumite persoane reuşesc să se conecteze la un VPN, dar acest lucru este temporar, pentru că şi el va fi blocat”, a mai spus tânărul de 19 ani întâlnit de reporterii France Presse într-un bazar din Aşhabad, capitala ţării.
„Şi internetul este lent. Aşa că dacă cineva reuşeşte să încarce un video, un clip sau un film interesant, ne uităm toţi împreună” între prieteni, a povestit el.
Totuşi, aceste limite drastice nu sunt în mod cert considerate suficiente de liderul acestei foste republici sovietice din Asia Centrală bogată în hidrocarburi, Serdar Berdîmuhamedov, relatează site-ul http://www.journaldemontreal.com pe 6 februarie, preluând un articol al AFP.

Femei într-un bazar din Aşhabad, în iunie 2023

La jumătatea lui ianuarie, el a anunţat că vrea „să întărească securitatea cibernetică a ţării”, înscriindu-se în linia restricţiilor impuse de predecesorii săi, tatăl său Gurbangulî Berdîmuhamedov şi defunctul şi excentricul Saparmurat Niazov.
Aici serviciile de mesagerie, precum WhatsApp, Viber, Signal sau Telegram sunt interzise. În locul lor, guvernul a introdus o aplicaţie sub controlul său, Bizbarde.
În ceea ce priveşte materialele video online, autorităţile au lansat Belet video, un fel de alternativă pentru YouTube, din care lipsesc toate conţinuturile susceptibile să le arate turkmenilor lumea exterioară, fie că este vorba despre informaţii sau de divertisment.

„Realitate paralelă”

„Nu există peisaj mediatic”, sintetizează pentru France Presse Ruslan Miatiev, redactor al site-ului de informaţii Turkmennews, interzis în ţara sa. Turkmenii nu văd decât „propagandă pentru promovarea cultului personalităţii celor doi Berdîmuhamedov, tată şi fiu”, susţine jurnalistul care lucrează în Olanda.
„Şi pentru ca această realitate paralelă creată de media să nu se prăbuşească, liderii blochează internetul”, acuză Miatiev.
Media turkmene, toate de stat, difuzează numai informaţii oficiale, insistând în special asupra unor litanii de mulţumire şi elogiilor adresate liderilor ţării.
Yusup Bakşiev, funcţionar de 38 de ani care locuieşte în Aşhabad, spune că „televiziunea turkmenă este foarte plictisitoare, nu este informativă, cu aceleaşi emisiuni în buclă”.
Odinioară, el avea acces la mai multe canale străine prin satelit, ceea ce este acum imposibil. „Angajaţi ai primăriei au venit la mine şi mi-au spus să-mi scot antena de satelit pentru că strică arhitectura oraşului”, îşi aduce el aminte.
El s-a abonat astfel la televiziunea prin cablu turkmenă. „Astfel, statul controlează informaţia şi primeşte un venit pentru acest abonament”, susţine el.
Anumite canale occidentale, precum France 24, BBC şi Euronews sunt autorizate, dar audienţa lor este anecdotică într-o ţară în care engleza este foarte puţin vorbită.

„Cei mai răi din cei mai răi”

Turkmenii văd deci în fiecare zi pe ecranele lor programe în care Serdar Berdîmuhamedov îi ceartă dur pe miniştri, plantează arbori în deşert sau este aplaudat frenetic.
Tatăl său Gurbangulî, „eroul-protector” (Arkadag) şi „şeful naţiunii turkmene”, care deţine prerogative imense, îşi îngăduie tot mai multe excentricităţi legate de propriul cult al personalităţii. El este prezentat în ipostaze sportive, au arma în mână sau ca muzician. Astfel, ziarul „Arkadag” relatează că Arkadag (deci Gurbangulî Berdîmuhamedov) s-a deplasat la Arkadag – oraş construit în onoarea sa – pentru a-i felicita pe jucătorii de fotbal ai echipei locale.

Femei la plimbare în centrul Aşhabad, în iunie 2023

Astfel de relatări pot provoca zâmbete, dar realitatea regimului este sumbră. ONG-ul american Freedom House, analizând libertăţile civile şi politice, a plasat Turkemenistanul în categoria „cei mai răi din cei mai răi” cu un scor de 2/100, chiar mai mic decât Coreea de Nord (3/100).
Turkmenistanul se află pe ultimele locuri şi în clasamentul Reporters sans frontieres privind libertatea presei.
Dar nimic din toate acestea nu o deranjează pe Oksana Şumilova, de circa 40 de ani, angajată a unei companii de construcţii din Aşhabad, care se bucură de stabilitatea ţării sale. Abonată la ziarul „Turkmenistanul neutru” – care are mereu pe prima pagină fotografia preşedintelui – ea afirmă că are „un sentiment de stabilitate şi linişte” citindu-l, pentru că „nu conţine nici articole critice, nici informaţii negative”.