Acum peste un secol de ani a apărut în oraşul Mexicali, la frontiera cu SUA, un cartier chinezesc care funcţiona ca o reţea de săli subterane, la adăpost de privirile indiscrete, pentru a-i proteja pe chinezi de căldură, de discriminare şi de persecuţii.

Pivniţele şi tunelurile adăpostesc între altele mesele de joc şi de ruletă ale unui fost cazino improvizat în subsolurile din Mexicali, oraş de la frontiera cu SUA înfiinţat în 1903 şi care reprezintă o combinaţie între Mexic şi California. În această perioadă, mii de migranţi asiatici au început să sosească în această zonă aridă, reprezentând o forţă de muncă ieftină pentru dezvoltarea agriculturii. EI veneau din China, SUA sau alte regiuni din Mexic, precum Sonora şi Sinaloa, de unde au fost nevoiţi să fugă din cauza rasismului şi a xenofobiei.
Între 2.000 şi 17.000 de chinezi trăiau în Mexicali în anii 1920, conform unor estimări complicate de faptul că este vorba adesea despre o imigraţie neregulată, la adăpost de registrele oficiale, scrie lepoint.fr vineri, 9 iunie, preluând un articol al France Presse.

discoverbaja.com

„Pentru a trăi mai bine, să trăim ascunşi”. Asta era deviza unei comunităţi chineze expuse în timpul verii la o temperatură apropiată de 40-50 de grade. Refugiul subteran îi proteja pe migranţi de căldură şi de persecuţia autorităţilor, când nu aveau documente de legale.

Refugiu secret

Viaţa „underground” a chinezilor din Mexicali le-a permis să facă afaceri bune în epoca prohibiţiei din SUA, în anii 1920, potrivit istoricilor. Alcool, bordeluri, cazinouri, opiu – toate erau la îndemâna americanilor, care nu trebuiau decât să treacă frontiera.
„Aici, jos, se petreceau o mulţime de lucruri care nu se cunoşteau la suprafaţă”, a declarat istoricul Jose Gabriel Rivas, şef al arhivelor locale.
La suprafaţă, viaţa din cartierul chinezesc urma un curs normal, cu restaurante, birouri de schimb, magazine alimentare, de haine sau de pantofi.
Reţeaua de subsoluri legate de tuneluri adăpostea, pe lângă cazino, locuinţe, dormitoare comune, şi chiar o lojă masonică, a adăugat Rivas.
Secretul ar fi fost dat în vileag cu prilejul incendiului din 1923, care ar fi provocat moartea a numeroşi migranţi.
Fals, susţine istorica Yolanda Sanchez Ogas, potrivit căreia subteranele au fost construite după incendiu şi au funcţionat „până la o dată avansată din secolul al XX-lea”. Alte incendii au fost înregistrate în 1940 şi 1992.
Culoarele subterane au fost uitate până când antreprenorii şi autorităţile locale au început, în ultimii ani, să restaureze centrul istoric şi cartierul chinezesc.
În prezent, „Chinesca”, numele cartierului chinezesc subteran, şi cazinoul său clandestin reprezintă un reper turistic obligatoriu.

discoverbaja.com

Este vorba despre „a ne aduce aminte de această comunitate care ne-a construit oraşul”, a afirmat o ghidă, Rosy Chen, nepoata unui migrant cantonez venit în anii 1940.
„Noile generaţii trebuie să ştie că aici a ajuns o comunitate chinezească gigantică care s-a organizat, care a muncit şi care a triumfat”, a adăugat ea.

„O viaţă mai bună”

Pe lângă mesele de joc şi de ruletă sunt expuse la subsol şi scrisori de naturalizare semnate de preşedinţii Porfirio Diaz (la putere între 1877 şi 1911) şi Alvaro Obregon (1920-1924).
De asemenea, pot fi văzute vechi panouri cu ideograme sau fotografii ale unor locuri istorice precum hotelul Imperial, proprietate a unui antreprenor numit Chi şi care este dispărut în prezent.

discoverbaja.com

Potrivit site-ului discoverbaja.com, există peste 40 de pivniţe în La Chinesca, însă majoritatea uşilor care făceau legătura între ele sunt blocate în prezent. Practic, în subterane se poate ajunge prin afacerile individuale din cartier.
În cadrul tururilor cu ghizi ale La Chinesca, vizitatorii explorează lumea subterană din Mexicali prin intermediul unor intrări clandestine – o uşă ascunsă în spatele unui atelier de reparat ceasuri, o trapă în podeaua unei farmacii sau o scară ascunsă în interiorul unui magazin de tricouri pentru fanii heavy metal.
La suprafaţă, Mexicali rămâne bastionul culturii chineze în Mexic, cu construcţii în formă de pagodă şi sculpturi cu dragoni.
Descendenţii migranţilor chinezi păstrează o anumită discreţie şi „o mare prezenţă, în special în viaţa economică”, potrivit istoricului Rivera. Ei conduc multe restaurante care afirmă că servesc „cea mai bună bucătărie chinezească din lume”.

discoverbaja.com

Migraţia chinezească a continuat din generaţie în generaţie. „Vrem să găsim o viaţă mai bună aici”, a afirmat Kevin Tan, un cantonez în vârstă de 46 de ani, venit în Mexicali în 2001, şi care conduce restaurantul la modă Imperial Garden.
Chinezii şi „cachanillas”, cei născuţi la Mexicali, sunt ca unul, spune el, recunoscând că nu ştia nimic despre istoria compatrioţilor săi în Mexic când a venit în capitala statului Baja California.
Iar ghida turistică Rosy Chen spune şi ea: „iubesc comunitatea chineză la fel de mult ca comunitatea mexicană”.