Zguduit de tensiunile care s-au soldat cu zeci de morţi din 7 decembrie anul trecut, Peru, a cărui economie se bazează în bună parte pe turism, mare furnizor de slujbe, atrăgea circa 4,5 milioane de vizitatori înainte de pandemia de coronavirus. Sectorul miza pe o renaştere în 2022 şi 2023, dar tensiunile şi criza politică au făcut să dispară turiştii.

Un localnic care se costumează în „inca” din copilărie în apropierea sitului Ollantaytambo din Peru se declară dezolat să vadă locul „părăsit”.
Situată la circa 60 km de oraşul Cuzco, capitala istorică şi turistică a ţării, Ollantaytambo, poartă de intrare la Machu Picchu, primea de obicei până la 4.000 de vizitatori pe zi pe celebrele sale terase.
Ei nu mai sunt acum decât în jur de o sută în weekend, singurele două zile în care situl este deschis, cu acordul protestatarilor, pentru a le permite locuitorilor să supravieţuiască.
Regiunile andine din sudul ţării sunt la originea protestelor născute din tentativa de a dizolva parlamentul a fostului preşedinte Pedro Castillo, destituit pe 7 decembrie. Manifestanţii cer demisia preşedintei Dina Boluarte şi organizarea imediată de alegeri generale.

Criza costă turismul milioane de euro pe zi

„Trăim o criză teribilă. Hotelurile, restaurantele, ţăranii (…), comercianţii, vânzătorii… Trăim din turism, dar acum nu mai există. De obicei câştigam 100 de soli (25 de euro) pe zi, dar ce pot câştiga dacă nu vine nimeni? Este dezolant”, afirmă „inca”Juan Pablo Huanacchini Mamani, de 48 de ani, citat de lapresse.ca într-un articol de pe 31 ianuarie, preluat de pe France Presse.
Potrivit cifrelor Ministerului Turismului, criza costă 25 de milioane de soli (6 milioane de euro) pe zi, înregistrându-se o scădere de 83% a ratei de ocupare a hotelurilor.

Preşedinta Dina Boluarte a exclus o eventuală demisie şi a cerut parlamentului în mai multe rânduri devansarea alegerilor pentru acest an – bloomberg.com

La Cuzco, Abel Alberto Matto Leiva, director regional pentru turism, prezintă alte cifre care dau o imagine asupra realităţii crude. „75% din populaţia din Cuzco (1 milion de locuitori), lucrează direct sau indirect în turism. 9.000 de ghizi, 5.000 de cărăuşi (pe drumul incaşilor până la Machu Picchu), 2.500 de agenţii de turism şi un întreg lanţ” cu „hoteluri, restaurante, taxiuri”, subliniază el.
Circa 20.000 de persoane sunt în şomaj , dar proiecţiile pentru luna martie sunt de 120.000, adaugă el.
La Cuzco, numeroase restaurante şi hoteluri au preferat să-şi închidă porţile pentru a limita costurile.

„Un colac de salvare”

„Suntem în cădere liberă şi nu ştim când se va opri acest lucru”, a explicat Henry Yabar, vicepreşedintele unei asociaţii care a închis un hotel de trei stele cu cincisprezece camere.
„În acest moment, există 250 de persoane (turişti) în oraş. În vârf de sezon, sunt 10.000”, afirmă Yabar.
Criza politică dă „o lovitură fatală după pandemie. Vorbim despre 95% anulări”, spune el. Circa 30% dintre cele 1.200 de hoteluri şi hanuri – majoritatea mici unităţi de cazare aparţinând localnicilor – au „dat deja faliment”, relatează el.
El cere un „colac de salvare”, un plan de urgenţă al statului, un moratoriu privind împrumuturile contractate în timpul pandemiei, o amânare a plăţii impozitelor. „Sperăm că va fi mai bine în iulie. Cei care vom fi supravieţuit…”
În pieţele pentru turişti, marea majoritate a standurilor sunt închise. Filomena Quispe, de 67 de ani, dintre care 35 i-a petrecut în activitatea de vânzare a articolelor de artizanat, tricotează în micul ei magazin din apropierea Pieţei armelor din Cuzco.
„Nu am vândut nici de un sol astăzi. Ce-mi rămâne de făcut? Să închid şi să mă întorc”, susţine ea.
„Luna asta nu am vândut suficient pentru a avea ce mânca. Trăim din micile noastre economii. Nu primim niciun ajutor, noi, artizanii, suntem uitaţi”, mai spune ea cu lacrimi în ochi.
Mii de comercianţi care trăiesc din economia informală nu mai au venituri, în timp ce 14.000 de artizani locali ar urma să-şi vadă perspectivele profesionale reduse drastic, potrivit autorităţilor.
La Ollantaytambo, puţinii turişti se consolează cu situaţia. „Vizita e fantastică, nu e nimeni în afară de noi”, declară Sandeep Cliff, medic la Londra.
„Am venit special pentru a merge la Machu Picchu, care este un vis dintotdeauna. Cum îmbătrânesc, mi-am spus că ‘acum e momentul’. În urmă cu o săptămână mi s-a spus că e închis”, povesteşte el.
„Tulburările strică puţin vacanţele, dar oamenii de aici au motivele lor şi trebuie să le respectăm”, pledează el.

Ce a provocat criza din Peru?

Pe 7 decembrie 2022, preşedintele de stânga Pedro Castillo, de 53 de an, dispune dizolvarea Parlamentului, cu puţin timp înainte ca acesta să dezbată o procedură de destituire la adresa sa, a treia de la venirea sa la putere în iulie 2021. El anunţă, de asemenea, formarea unui „guvern excepţional”.
Vicepreşedinta Dina Boluarte şi alte personalităţi au denunţat „o lovitură de stat”. Armata peruană, altădată implicată în lovituri de stat sau care a susţinut regimuri autoritare, nu a reacţionat.
Parlamentul votează destituirea preşedintelui pentru „incapacitate morală”. Dina Boluarte, provenită din acelaşi partid de inspiraţie marxistă (Peru liber) ca şi Pedro Castillo, este învestită preşedintă.

Pedro Castillo a fost destituit de parlament după ce a încercat să dizolve legislativul şi să guverneze prin decret – lavoixdunord.fr

Fostul preşedinte este arestat şi în cazul său este deschisă o anchetă pentru „rebeliune” şi „conspiraţie”, care se adaugă altor şase investigaţii pentru corupţie şi trafic de influenţă.
Justiţia dictează în cazul său şapte zile de detenţie provizorie, în timp ce fostul preşedinte cere azil în Mexic.
Pe 8 decembrie, SUA salută garantarea „stabilităţii democratice” în Peru şi se angajează să lucreze cu noua preşedintă a ţării.

Manifestaţii de amploare şi stare de urgenţă

În timp ce manifestaţiile se înmulţesc, în special în regiunile andine, pentru a cere plecarea Dinei Boluarte, considerată o „trădătoare”, preşedinta îşi anunţă guvernul pe 10 decembrie.
Pe 11 decembrie, violenţele de la Andahuaylas (sud) fac primele două victime. În noaptea de 11 spre 12 decembrie, Dina Boluarte propune devansarea alegerilor din 2026 în aprilie 2024, şi decretează stare de urgenţă în provinciile cele mai rebele.
Pe 12 decembrie noi baraje blochează drumurile şi activităţile de pe aeroportul Arequipa (sud), al doilea oraş al ţării, sunt întrerupte.
Guvernele de stânga din Mexic, Argentina, Columbia şi Bolivia îşi exprimă susţinerea pentru Pedro Castillo.
Transportul feroviar între Cuzco şi celebra citadelă inca Machu Picchu este suspendat începând cu 13 decembrie. Cel puţin 5.000 de turişti au fost blocaţi la Cuzco şi mai multe sute la Machu Picchu, de unde au fost evacuaţi începând cu 17 decembrie.
Pe 14 decembrie, preşedinta Boluarte a propus devansarea şi mai mult a alegerilor, până în decembrie 2023. Starea de urgenţă este decretată pentru 30 de zile în întreaga ţară.
Menţinerea în detenţie a lui Pedro Castillo este prelungită a doua zi pentru 18 luni.

Alegeri devansate pentru aprilie 2024

Parlamentul decide pe 20 decembrie să devanseze alegerile în aprilie 2024 şi ca Dina Boluarte să-i cedeze locul în iulie 2024 învingătorului în alegerile prezidenţiale. După o pauză în timpul sărbătorilor de sfârşit de an, manifestaţiile au fost reluate la începutul lui ianuarie.
Cel puţin 20 de persoane au murit între 9 şi 12 ianuarie în înfruntări cu forţele de ordine, în principal la Juliaca, în regiunea andină Puno.
Pe 10 ianuarie, parchetul decide să deschidă o anchetă pentru „genocid” împotriva Dinei Boluarte şi mai multor înalţi responsabili pentru reprimarea manifestaţiilor.

Ciocniri între demonstranţi şi poliţie la podul Anashuayco din Arequipa, în timpul unui protest antiguvernamental şi antiprezidenţial din 19 ianuarie – rnz.co.nz

Pe 14 ianuarie, starea de urgenţă este prelungită cu 30 de zile la Lima şi în alte regiuni.
Pe 19 ianuarie, în timpul unei mari demonstraţii din centrul capitalei au loc ciocniri violente.
În ţară tensiunile au dus la închiderea Machu Picchu, care nu se mai deschide decât în weekenduri.
Pe 24 ianuarie, Lima este teatrul celor mai violente manifestaţii de la începutul crizei.
Guvernul ordonă pe 26 ianuarie deblocarea drumurilor de către poliţie şi armată.
Pe 28 ianuarie, Parlamentul respinge o nouă propunere a Dinei Boluarte de a devansa alegerile la sfârşitul lui 2023. În aceeaşi zi se înregistrează primul mort la Lima în noi confruntări, ridicând la 48 numărul deceselor de până atunci. Între timp, bilanţul total al morţilor în aceste violenţe a ajuns la 69.