Locuitorii din Anvers, principala poartă de intrare a cocainei în Europa, sunt tot mai exasperaţi de criminalitatea şi nesiguranţa generate de traficul de droguri, un flagel pe care autorităţile din Belgia nu reuşesc să-l combată eficient.

„Ne confruntăm cu o escaladare, nu e posibil aşa ceva!”, afirmă Steven De Winter, locuitor al unei zone rezidenţiale din cartierul Deurne din Anvers, despre care spune că a trecut prin trei valuri de violenţe din 2017, relatează site-ul courrier-picard.fr în această săptămână, preluând un articol al France Presse.
Acest angajat bancar în vârstă de 47 de ani relatează cum, în luna mai, o casă din ansamblul imobiliar în care locuieşte a fost vizată de două ori în 48 de ore de un „soi de artificii”, care au fost aruncate în interior provocând detonări puternice.
Unul dintre „atacuri” a avut loc vineri, la ora 22.30, când într-una dintre casele vecine locatarii erau afară, participând la o petrecere de nuntă într-o grădină din apropiere. Acesta a vizat casa unei familii cunoscute pentru implicarea în traficul de cocaină.
„S-a creat panică. Aşa ceva nu e posibil, ajunge! Cartierul nostru trebuie să fie mai bine protejat”, a adăugat el.
În multe alte cartiere, ca Wilrijk, sau chiar în apropierea unui parc central, alţi locuitori din Anvers s-au confruntat cu pericole similare în noiembrie.
În cinci ani, parchetul oraşului flamand susţine că a întregistrat „peste 200 de acte de violenţă legate de acest drog”: ameninţări, agresiuni sau aruncarea de explozibili (dispozitive pirotehnice, uneori grenade) în unele locuinţe.
În paralel, volumul de confiscări de cocaină în portul din Anvers a crescut până la 90 de tone în 2021. La jumătatea lui octombrie, capturile din 2022 se ridicau la 71,6 tone, potrivit lucrătorilor vamali belgieni. Până la sfârşitul anului ar urma să se depăşească o sută de tone.
„Cocaina continuă să inunde Anversul”, se alarmează aceştia. Autorităţile estimează că toate capturile realizate vizează maxim 10% din cocaina care tranzitează acest port, potrivit France Presse.

„O nouă etapă”

Mizele financiare sunt colosale. Acestea acutizează rivalităţile între reţele, care sunt la originea acestor explozii ţintite, adesea considerate intimidări sau acte care vor să îndrepte atenţia poliţiei asupra unei familii sau a unui loc.
Pentru Steven De Winter şi vecinii săi, dubla explozie de la jumătatea lui mai a fost elementul declanşator al unei corespondenţe cu autorităţile, prin care cereau o prezenţă superioară a poliţiei în cartier.
La 4 km distanţă, cartierul Borgerhout s-a confruntat şi el cu o recrudescenţă a atacurilor de acelaşi tip în această vară.
În acest vechi cartier muncitoresc locuiesc numeroase familii cu copii. Aici, ca şi în cartierul Deurne, violenţele s-au produs la ore la care străzile erau departe de a fi părăsite.

Locuitorii din anumite cartiere din Anvers cer o prezenţă superioară a poliţiei (rtl.fr)

„Eram obişnuiţi cu atacuri de noapte, dar atunci, cu un atac armat la ora 18.30, am trecut la o nouă etapă”, a afirmat Marij Preneel, primar al Borgerhout, aleasă a partidului ecologist Groen, în opoziţie cu primarul din Anvers, naţionalistul flamand Bart De Wever.
Şi în acest caz focurile de armă au vizat o anumită casă. Din fericire, nu au existat răniţi.
În cartierul în care locuieşte de 14 ani, Steven De Winter indică mai multe locuri pe care le suspectează că sunt legate de traficul de droguri.

Metodele „narco-terorismului”

„Această patiserie îşi face publicitate cu croasante pentru micul dejun dar nu este niciodată deschisă dimineaţă”, a relatat el.
Trecerea de la suspiciuni la probe este treaba poliţiei, care face eforturi să descopere aceste „maşini de spălare a banilor”.
Să-şi ascundă activitatea în spatele unei societăţi-ecran este o practică curentă a traficanţilor. „78% dintre organizaţiile criminale din Belgia fac acest lucru”, dă asigurări ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne.
În ceea ce priveşte flagelul exploziilor, poliţia din Anvers afirmă că a obţinut rezultate şi a efectuat arestări „cu zecile”, „aproape fără excepţie olandezi”.
Potrivit ministrului, „40 de suspecţi olandezi au fost identificaţi”, în 23 de dosare deschise în oraşul portuar între iunie şi octombrie.
O constatare care alimentează teza vehiculată de Belgia a unei criminalităţi în mare parte importată din Ţările de Jos şi din portul vecin Rotterdam, unde este infiltrată „mocro-mafia”, organizaţie mafiotă formată din marocani.
Vizat de un plan de răpire la sfârşitul lui septembrie la domiciliul său din Courtrai, Vincent Van Quickenborne nu a vorbit însă despre „Mocro Mafia”, arătând cu degetul la modul mai general spre „mafia drogului” şi metodele sale demne de „narco-terorism”.
Patru suspecţi arestaţi în Ţările de Jos au fost predaţi la începutul lui noiembrie Belgiei. Toţi sunt olandezi.