Cei care care extrag şi prelucrează jadul sunt prinşi la mijloc între juntă şi opozanţi după lovitura de stat de Myanmar, în căutarea pietrei preţioase care continuă să fie la temelia averii generalilor.

După puciul din februarie împotriva lui Aung San Suu Kyi, luptele s-au intensificat în regiunea Hpakant din norul ţării, leagănul jadului. Miza pentru militarii care se înfruntă cu rebelii din Armata pentru independenţa minorităţii kachin este păstrarea controlului deplin asupra minelor din regiune.
Aceste înfruntări au complicat munca deja foarte dificilă a minerilor şi au dezechilibrat această industrie lucrativă.
Myanmar, fosta Birmanie, este primul producător mondial de jad, un comerţ care generează miliarde de dolari pe an. O parte foarte mică din aceste câştiguri financiare ajunge în vistieria statului, majoritatea jadului extras ajungând în China prin contrabandă, scrie challenges.fr pe 5 noiembrie, într-un articol preluat de pe France Presse.

Înainte de ajunge, legal sau ilegal, în China, multe dintre pietrele de jad tranzitează prin Mandalay, al doilea oraş ca mărime din Myanmar.
Mii de producători şi de negociatori veneau odinioară în piaţa din oraş. Imediat ce o nuanţă verde-smarald dau mov apărea într-o bucată mare de jad, preţurile creşteau vertiginos.
Acest târg, închis mai multe luni din cauza situaţiei sanitare şi politice, s-a redeschis la jumătatea lui octombrie. Au venit însă doar câteva zeci de vânzători, cu o mină sumbră.

Preţurile au căzut

„Nu se face mult profit”, a declarat pentru France Presse Myo Min Zaw.
Beijingul şi-a închis porţile cu Myanmarul din cauza pandemiei şi a luptelor sporadice la frontiera sino-birmană între juntă şi opozanţi. Aşa se face că numeroşii cumpărători chinezi prezenţi la Mandalay profită de instabilitate pentru a impune scăderea preţurilor.
„O piatră care se vindea cu circa 550 de dolari nu se mai vinde decât la jumătate”, a mărturisit cu regret Myo Min Zaw.
Odată ce jadul a ajuns de cealaltă parte a frontierei, chinezii sunt cei care obţin cea mai mare parte din profit.
„Preţurile în China au crescut recent pentru că oferta este redusă şi creşterea ridicată”, gigantul asiatic fiind în continuare avid de jad, simbolul prosperităţii, a comentat Hanna Hindstrom, de la ONG-ul Global Witness.
Nu numai că micii negustori din Myanmar nu profită de pe urma jadului, dar ei sunt prinşi la mijloc între juntă şi adversarii săi.

Ameninţări de ambele părţi

Forţele de securitate patrulează frecvent în oraş, teatrul a numeroase manifestaţii pro-democraţie după puci, iar vânzătorii se tem de militari „care trag uneori focuri de avertisment” şi „ne insultă”.
Comercianţii sunt ameninţaţi şi de opozanţii juntei, care îi acuză că întreţin un comerţ foarte profitabil pentru regimul militar.
„Dacă continuaţi să vă faceţi afacerile (….) vieţile voastre sunt în pericol”, a avertizat Generation Z Power, un grup de disidenţi locali, pe reţelele de socializare.

Două atentate cu bombă au avut loc în ultimele zile în apropierea târgului, provocând panică. Un poliţist a fost ucis, joi, în al doilea atentat, potrivit media locale.
Generation Z Power a promis să comită noi atacuri dacă comercianţii vor continua să vândă pietre de jad.
Acestora le e frică să deschidă magazinele, dar autorităţile le-au ordonat s-o facă, în caz contrar magazinul urmând să fie „confiscat temporar”.
„Suntem total blocaţi”, a spus unul dintre ei.

Corupţie endemică

După lovitura de stat, rezistenţa din Myanmar încearcă să lovească junta la portofel. Comerţul cu jad e o sursă de venituri fundamentale pentru armată, care a ştiut să o păstreze chiar şi în timpul parantezei democratice dintre 2011 şi 2021.
„Corupţia endemică se întinde până la vârful lanţului de comandă, până la familia lui Min Aung Hlaing”, actualul lider al juntei, relevă Global Witness într-un raport publicat în luna iunie.

După lovitura de stat, acest comerţ riscă să devină o sursă de finanţare „şi mai importantă” pentru generali, potrivit ONG-ului.
Guvernul lui Aung San Suu Kyi a încercat în zadar să cureţe acest sector încetând atribuirea de licenţe de exploatare a minelor.
Astăzi, militarii le distribuie la liber aliaţilor lor în schimbul unei susţineri politice şi financiare.
Veniturile din jad „vor continua să finanţeze represiunea lor brutală”, şi-a exprimat îngrijorarea Global Witness, în condiţiile în care peste 1.200 de civili au fost ucişi în ultimele nouă luni.