La cinci secole după căderea imperiului aztec, descendenţii ultimului său împărat, Moctezuma al II-lea, solicită Mexicului bonificaţii de milioane de dolari şi se luptă pentru a li se recunoaşte statutul.

Numărul moştenitorilor lui Moctezuma al II-lea în Mexic este estimat la 500, printre care şi actualul ambasador în SUA, Esteban Moctezuma. Pe lângă aceştia există însă unii şi în Spania.
„Cum pot dovedi că sunt o descendentă a marelui tlatoani (suveran)? Pur şi simplu prin recensământul plăţilor de lungă durată”, explică pentru France Presse istoricul Blanca Barragon Moctezuma, scrie site-ul challenges.fr pe 13 august.
În casa ei din Ciudad de Mexico, ea prezintă documente care datează de mai multe secole şi care dovedesc că familia ei a primit „pensia Moctezuma”.

Iniţial, povesteşte ea, era prevăzut ca plăţile către descendenţii ultimului împărat aztec, executat de conchistadorul Hernan Cortes, să fie menţinute pentru totdeauna.
Această plată anuală – între 60.000 şi 90.000 de dolari în prezent, potrivit experţilor în valori imobiliare – a fost vărsată până în 1934, când guvernul a suprimat-o.
„Nu exista un argument juridic, dar poate nu mai erau bani în vistierie. Era Mexicul post-revoluţionar”, a spus Jesus Juarez, soţul Blancăi Barragon Moctezuma şi avocat.
„Era vorba despre o compensaţie pentru uzufructul pământurilor care le-au aparţinut descendenţilor lui Isabel”, fiica lui Moctezuma al II-lea, explică Alejandro Gonzalez Acosta, cercetător la Universitatea naţională (UNAM).

Fiică de suveran

Moctezuma al II-lea este considerat adesea un om superstiţios care s-a predat din laşitate lui Hernan Cortes, pe care l-ar fi identificat cu zeul aztec Quetzalcoatl.
„Este o invenţie”, susţine Pablo Moctezuma, istoric şi frate al ambasadorului la Washington, descendent al ramurii Andrada. El a identificat numeroase contradicţii privindu-l pe Moctezuma, plecând de la moartea sa, în iulie 1520.
„Conchistadorii susţin că el a fost ucis de azteci, dar există cronici religioase şi indigene care afirmă că au fost spaniolii”, susţine Pablo.
Fiica sa Isabel a fost desemnată de Carol Quintul proprietară a Tacuba, o secţiune din nord-vestul Tenochtitlan, capitala imperiului aztec distrusă de spanioli în urmă cu 500 de ani, pe 13 august 1521, şi unde se află în prezent Ciudad de Mexico.

„Potrivit cronicarilor, acest domeniu îngloba peste 300 de sate”, subliniază Alejandro Gonzalez Acosta.
Dar de ce Isabel, decedată în 1550, a primit acest privilegiu?
„Moctezuma a avut mulţi copii, dar singura legitimă era fiica suveranului sau ‘floarea albă’ „, explică Blanca.
Isabel s-a măritat de cinci ori şi a avut şapte copii. La vârsta de 11 ani, după moartea lui Moctezuma al II-lea, ea s-a măritat simbolic cu succesorii săi – Cuitlahuac (unchi) şi Cuauhtemoc (văr).
Ceilalţi trei soţi ai ei au fost spanioli, dar a fost şi concubina lui Hernan Cortes, după ce acesta ar fi violat-o, potrivit unor istorici şi descendenţilor săi.

„În 1528 ea îi dă naştere lui Leonor, fiica conchistadorului, pe care o va renega”, povesteşte Gonzalez Acosta.
Din a patra şi a cincea căsătorie se vor naşte cei care îi vor forma linia succesorală: Andrada-Moctezuma şi Cano-Moctezuma.

Descendenţii lui Moctezuma din Spania

Linia lui Moctezuma a ajuns în Spania prin intermediul lui Pedro, fiul împăratului cu o concubină, care a fost adus aici de copil pentru a împiedica o revoltă.
Unii descendenţi din ramura Cano-Moctezuma au ajuns la Granada, în Spania, cu titlul de conte de Miravalle, creat în Mexic în secolul al XVII-lea.

„Sunt o familie în plus printre descendenţi”, explică Gonzalez Acosta, care a întâlnit-o pe a 12-a contesă de Miravalle, Maricarmen Enriquez de Luna, care a murit în 2014.
Ziare spaniole precum El Independiente din Grenada au prezentat-o ca „prima persoană în ordinea succesiunii la imperiul aztec”, în timp ce El Mundo a proclamat că „Mexicul are o nouă împărăteasă”.
Pentru Blanca Barragon Moctezuma, din ramura Cano, moştenirea este una istorică. Ea spune că vrea să apere memoria strămoşilor ei „Moctezuma şi Tecuichpo”, fiica suveranului.