De la teroarea atentatelor, la teroarea asasinatelor. Crimele asupra jurnaliştilor, politicienilor, militanţilor pentru drepturile omului sau a judecătorilor s-au înmulţit în ultimele luni în Afganistan şi îi fac pe membrii elitei să se ascundă sau să fugă din ţară.

Speriat de valul de crime care a lovit figuri ale societăţii civile din Afganistan, Mohammad Yousuf Rasheed luase decizia de a-şi trimite familia în Turcia. El a fost însă asasinat la doar câteva zile după ce se hotărâse să facă acest pas, fără a avea timp să-şi pună planul în aplicare.
Militantul pro-democraţie a fost ucis în luna decembrie la Kabul în timp ce se îndrepta spre birou. Este doar unul dintre cele circa 180 de asasinate comise din septembrie anul trecut, potrivit unor responsabili afgani care aruncă responsabilitatea asupra talibanilor, relatează arabnews.fr pe 5 februarie, preluând o ştire France Presse.
„M-ai întâi l-au împuşcat în inimă şi apoi, pentru a se asigura că a murit, l-au împuşcat în cap din nou şi din nou”, a povestit pentru France Presse fratele său Abdul Baqi Rasheed, în casa familiei lor din Kabul.
Asasinatele care au vizat jurnalişti, personalităţi politice şi religioase, apărători ai drepturilor omului sau judecători s-a înmulţit în ultima perioadă în Afganistan, semănând teroare în ţară şi determinându-i pe membrii societăţii civile să se ascundă sau să plece în exil.
Această situaţie pare să fi coincis cu lansarea, în septembrie, la Doha, a negocierilor de pace între talibani şi guvernul afgan, menite să pună capăt unei perioade de două decenii de război, scrie France Presse.
Analistul politic Davood Moradian vede aici o strategie deliberată care îşi propune răspândirea haosului şi demonstrarea faptului că guvernul este nu este capabil să protejeze nici măcar personalităţile cele mai eminente.
„Slăbind statul afgan, duşmanul se apropie de scopul său ultim, care este răsturnarea sistemului constituţional actual”, susţine el, anticipând că această practică nu va face decât să se intensifice în lunile care vin.
Femeile, ale căror drepturi fundamentale erau batjocorite în timpul talibanilor, la putere la Kabul între 1996 şi 2001, nu au fost nici ele scutite. După ce a aflat că se afla pe o listă de persoane care trebuiau asasinate, populara jurnalistă Farahnaz Foroton a decis să plece în Franţa.

„Vocea femeilor e sufocată”

„Nu aveam de ales. (…) În fiecare zi vedem numărul numărul asasinatelor crescând”, a afirmat ea.
O altă jurnalistă, constrânsă să se ascundă, spune că simte presiunea rudelor după uciderea lui Malalai Maiwand, una dintre cei cinci ziarişti asasinaţi din noiembrie.
„Jurnalismul, a da cuvântul afganilor, este pasiunea mea”, a spus ea. Dar „nu mi-am văzut copiii de luni de zile şi, din cauza acestor ameninţări şi crime, familia mea vrea să mă opresc”, a adăugat jurnalista.
Două judecătoare, angajate ale Curţii Supreme, şi două doctoriţe au fost de asemenea ucise în ultimele săptămâni.

Membri ai serviciilor de informaţii afgane văd în aceste ameninţări faţă de femei un răspuns la solicitarea formulată în cadrul procesului de pace, ca drepturile lor să fie respectate.
„Multe femei militante sau care exercită o activitate profesională au început să primească ameninţări. Unele chiar au fost ucise. Vocea lor este acum sufocată”, a spus unul dintre ei.
Un jurnalist ameninţat pentru o anchetă privind radicalizarea copiilor într-o şcoală coranică a trebuit să fugă repede din oraşul său. El a provocat furia unui mollah, care a emis o fatwa (un edict religios) în care cerea să fie ucis.
Într-o seară, tatăl lui a văzut mai mulţi bărbaţi plasând o bombă în apropiere de locuinţa lui. „Atunci am înţeles că trebuia să fug sau riscam să fiu ucis”, a mărturisit el sub acoperirea anonimatului.
Înalţi responsabili americani la Kabul au acuzat o posibilă implicare a talibanilor. Şi în special din cauza acestor violenţe, administraţia preşedintelui Joe Biden a început să reexamineze acordul semnat în februarie 2020 la Doha cu insurgenţii, care prevede retragerea totală a trupelor americane până în luna mai.
Talibanii neagă că ar fi comis aceste crime, dintre care unele au fost revendicate de organizaţia Statul Islamic.

Crime minuţios pregătite

„Talibanii nu joacă niciun rol în uciderea civililor”, au afirmat ei recent, denunţând acuzaţii „fără fundament”.
Serviciile secrete afgane suspectează însă reţeaua Haqqani, o grupare sângeroasă cu legături cu talibanii şi care le duce la îndeplinire operaţiunile cele mai complexe, că se află în spatele acestor asasinate.
„Reţeaua Haqqani comite aceste crime pentru talibani. Există un aranjament evident între ei toţi”, a dat asigurări un agent al serviciilor de informaţii afgane.
O altă sursă din serviciile de informaţii afgane subliniază că zeci de suspecţi arestaţi pentru aceste crime sunt prizonieri talibani pe care guvernul a acceptat să îi elibereze pentru a permite începerea negocierilor de pace.
Aceste crime necesită uneori luni de pregătiri minuţioase, pentru a lua ţintele prin surprindere, şi sunt din ce în ce mai sofisticate.

Toate mişcările unui pilot al Forţelor aeriene din Afganistan asasinat cu puţină vreme în urmă au fost „cartografiate” cu ajutorul unei drone, a explicat un responsabil de securitate străin.
Pilotul care căuta o nouă casă a fost prins în capcană de asasini care s-au dat drept agenţi imobiliari, au relatat media locale.
Mohammad Yousuf Rasheed, activistul asasinat care spera să-şi pună familia la adăpost în Turcia, a fost de asemenea supravegheat îndeaproape timp de luni de zile înainte de a fi ucis, potrivit fratelui său.
Disperarea este tot mai mare în rândul membrilor societăţii civile. Shaharzad Akbar, şefa Comisiei independente a drepturilor omului, spune că în fiecare săptămână una dintre cunoştinţele sale părăseşte ţara. „Nu există nicio speranţă pentru ei aici, nu acum”, a spus ea cu regret.