Partidul de extremă dreapta Zori Aurii părea să aibă un avânt nelimitat în viaţa politică din Grecia după ce a reuşit să intre în parlamentul ţării în urma alegerilor din 2012. Un proces penal a schimbat însă acest lucru. Nikos Michaloliakos şi alţi şase membri de vârf ai partidului, foşti parlamentari, au fost găsiţi vinovaţi miercuri, 7 octombrie, de conducerea unei organizaţii criminale. Partea centrală a procesului a fost demonstrarea legăturii directe între conducerea formaţiunii şi acte de violenţă precum asasinarea rapperului anti-fascist Pavlos Fyssas în septembrie 2013, recunoscută de un membru al partidului, care riscă şi el o condamnare la închisoare pe viaţă.

În 2012, viaţa părea a fi în Grecia o poveste fără sfârşit de revoltă politică. Criza financiară globală afectase grav economia Europei şi, la puţin timp după aceea, guvernul Greciei a dezvăluit că datoria publică uriaşă fusese ascunsă. Economia ţării a intrat în şoc, contractându-se cu un sfert, iar autorităţile financiare au cerut o salvare internaţională şi măsuri de austeritate foarte dure.
Au urmat valuri de proteste. La un moment dat, toate pieţele din întreaga ţară erau ocupate de o mişcare anti-austeritate. Scena era pregătită pentru schimbare, iar în mai 2012 grecii s-au întors împotriva conducătorilor lor. Majoritatea grecilor a votat pentru partide până atunci marginale ale spectrului politic. Grupul stângii radicale SYRIZA, care va câştiga apoi alegerile în 2015, a crescut de la 3% la 16% din voturi. Însă această revoltă avea şi o parte întunecată, scrie The Atlantic. Aproape 7% dintre alegători au votat pentru formaţiunea de extremă dreaptă Zori Aurii. Rezultatul şocant a făcut ca partidul să primească 21 de mandate în parlamentul grec. Alegerile anticipate organizate o lună mai târziu au confirmat nivelul de sprijin, iar partidul care era neonazist pe faţă s-a alăturat legislativului ţării.

O istorie de violenţă

Într-o succesiune rapidă, media au relatat despre atacurile asupra refugiaţilor, imigranţilor şi activiştilor politici ale membrilor Zori Aurii. Într-un caz fuseseră vizaţi pescari egipteni, în altul membri ai staffului de campanie al Partidului Comunist. La începutul lui 2013, Shehzad Luqman, un imigrant pakistanez, a fost înjunghiat mortal în timp ce se întorcea acasă cu bicicleta de la serviciu. În tot acest timp, media din Grecia şi internaţionale tratau Zori Aurii – ai cărui membri erau acuzaţi de aceste violenţe dar nu fuseseră arestaţi – cu curiozitate. Viceliderul Zori Aurii, Ilias Kasidiaris, a început să fie menţionat în rubricile de ştiri mondene, fiind descris drept „playboy-ul extremei drepte din Grecia”. Partidul părea să devină unul normal.

Însă în septembrie 2013 Zori Aurii a mers prea departe, iar un membru al partidului a recunoscut că l-a ucis pe rapperul grec Pavlos Fyssas. Crima, care a avut loc în faţa mai multor martori, a reprezentat începutul sfârşitului pentru Zori Aurii. Mai multe capete de acuzare grave au fost formulate împotriva partidului şi a conducerii sale, inclusiv a fondatorului său Nikolaos Michaloliakos, printre care şi acela că formaţiunea este o organizaţie criminală. Dosarul a avut peste 3.000 de pagini, printre care şi probe că membri ai partidului au comis mai multe atacuri, au fost implicaţi în traficul de fiinţe umane, au deţinut ilegal arme şi explozibili şi s-au făcut vinovaţi de crimă.
În cele din urmă, conducerea Zori Aurii a fost condamnată miercuri pentru conducerea unei organizaţii criminale. Michaloliakos şi alţi şase membri ai partidului au fost găsiţi vinovaţi de acţiunile membrilor partidului lor, printre care şi uciderea lui Fyssas. Corespondentul The Atlantic la Atena, Yiannis Baboulias, susţine că a avut acces la dosar în timpul procesului iar probele administrate au fost copleşitoare. Printre acestea, înregistrări video de la întâlniri unde liderii Zori Aurii au anunţat acţiunile violente pe care le vor întreprinde şi din excursii în stil paramilitar unde se intonau cântece naziste.

Sfârşitul unei „poveşti de succes”

Verdictul a pus capăt unei perioade remarcabile pentru Zori Aurii, care a mers de la a fi una dintre cele mai de succes organizaţii de extremă dreapta din lume până la a eşua în atingerea pragului necesar de voturi pentru a intra în parlamentul grec la alegerile cele mai recente. Pentru o perioadă, partidul a părut să capitalizeze furia tot mai mare împotriva austerităţii şi a Uniunii Europene, iar politicienii liberali din ţară şi din Europa păreau lipsiţi de putere în a-i stopa ascensiunea. În contextul în care Europa se confruntă cu câştigurile electorale ale partidelor de extremă dreapta, iar formaţiunile moderate şi cele ale establishment-ului încearcă să se refondeze, experienţa Zori Aurii – de la apogeul său politic la distrugere efectivă în doar câţiva ani – pare una plină de învăţăminte, scrie The Atlantic.
Zori Aurii îşi are rădăcinile în anii 1980, când Michaloliakos şi alte persoane au început publicarea unei reviste cu acest nume. Partidul politic a fost lansat oficial câţiva ani mai târziu. În acea perioadă, potrivit jurnalistului de investigaţii Dimitris Psarras, care urmăreşte activitatea partidului de decenii, Zori Aurii era formată dintr-un „grup marginal de fanatici care pur şi simplu se adunau în birourile lor şi îi aduceau ode lui Hitler”. Michaloliakos fusese deja arestat de mai multe ori, iar în 1978 făcuse închisoare pentru posesie ilegală de explozibili şi arme.

Mare parte din existenţa sa timpurie, Zori Aurii a avut un impact limitat asupra politicii din Grecia, nereuşind niciodată să obţină mai mult de 1% la alegerile naţionale sau europene. Numai atunci când a început furtuna economică a reuşit să facă progrese.
În toată această perioadă, partidul aproape că nu a cedat deloc în privinţa convingerilor sale ultranaţionaliste. Într-un discurs din 2011 de la Termopile – situl unei bătălii celebre între o alianţă de oraşe-stat greceşti şi imperiul persan – Michaloliakos le-a spus unor susţinători cu torţe aprinse că Zori Aurii şi membrii săi „dispreţuiesc normele democratice”, ţinând braţul drept ridicat într-un salut nazist. „Toată lumea spune că Zori Aurii sunt nişte fascişti şi naţionalişti răi. Adevărul este că nu greşesc. Suntem toate aceste lucruri”, a afirmat el.

Derapajele naziste ale formaţiunii, documentate temeinic

Părţi din acest discurs şi altele similare au ajuns în relatările media de-a lungul anilor, dar o înregistrare video a întregului discurs din 2011 a fost obţinută de pe un hard drive confiscat în cadrul anchetei asupra conducerii partidului. Văzute în totalitatea lor, remarcile lui Michaloliakos sunt notabile prin dispreţul total faţă de idealurile democratice. „Oamenii şi votanţii sunt o ruşine şi nu îi vom respecta niciodată”, a spus Michaloliakos în acel discurs. Într-un alt discurs susţinut în 2011, de asemenea filmat, el s-a angajat ca Zori Aurii „să ne elibereze patriile de evreii care sufocă întreaga lume”.
Aceste înregistrări video, la fel ca alte documente şi dosare de partid, reprezintă o parte a cazului împotriva Zori Aurii. Circularele interne şi înregistrările includ un pasaj în care oficiali ai partidului descriu Holocaustul drept o perioadă în care evreii greci „au luat trenul şi au mers într-un peisaj minunat cu hornuri înalte pentru a se bucura de experienţa lor supranaturală”. În altul, Michaloliakos este înregistrat afirmând că s-ar fi alăturat naziştilor dacă ar fi trăit în Germania în 1933, adăugând că ar fi fost „foarte fericit” dacă ar fi putut face asta.

Jurnalistul Dimitris Psarras a găsit documentul fondator al Zori Aurii, care menţionează că partidul se supune „principiului liderului”, termenul folosit de nazişti pentru a descrie un sistem în care liderii au autoritate absolută. Documentul a fost folosit pentru a-l lega pe Michaloliakos de actele de violenţă comise de membri de partid.
La tribunal, Michaloliakos a negat orice responsabilitate personală pentru uciderea lui Fyssas şi a pus în seama unor responsabili ai Zori Aurii de rang inferior şi a membrilor individuali orice violenţă atribuită partidului. Deşi, ca la toate audierile, echipamentele de înregistrare nu au fost permise în sala de judecată, Golden Dawn Watch, o organizaţie nonprofit care a monitorizat procesul, a furnizat The Atlantic câteva minute din depoziţia lui Michaloliakos. El a respins acuzaţiile că partidul a urmat o doctrină naţional-socialistă şi a atras atenţia instanţei: „Aş vrea să transmit cu claritate că, pentru prima dată în istoria noastră de la fondarea statului grec, un lider de partid este judecat pentru acţiunile unui membru al partidului”.
Unul dintre avocaţii care i-a reprezentat pe reclamanţi în acest caz, Thanasis Kampagiannis, a afirmat în instanţă că Zori Aurii a fost „o conspiraţie criminală care emană de la conducerea organizaţiei”.

Eşec politic şi financiar

Impactul anchetei asupra Zori Aurii este de necontestat. Formaţiunea a încercat pe faţă să submineze democraţia, dar totuşi a fost învinsă utilizând instrumentele democraţiei – sistemul de justiţie şi votul popular, scrie The Atlantic. Partidul este falimentar din punct de vedere financiar şi în ultimele luni a fost nevoit să închidă zeci de sedii în toată Grecia. Cel puţin în parte din cauza acestui lucru, sprijinul electoral a scăzut la mai puţin de jumătate faţă de atunci când a intrat în Parlament, Zori Aurii nereuşind să atingă pragul electoral de 3% la alegerile din 2019.
Anul trecut, Antonis Bougias, un activist anti-fascist şi membru fondator al Golden Dawn Watch, a asistat la închiderea sediului central al Zori Aurii. Mai multe persoane au ieşit din clădirea de pe strada Mesogeion, de la nr. 131, cu cutii de carton, canapele şi birouri şi le-au încărcat într-un camion.
În câteva ore, literele de pe clădirea cu uşă întărită din oţel şi un agent de pază în faţă în vremurile bune ale Zori Aurii începuseră să dispară. „Totul îţi dădea o senzaţie de declin, înţelegi ce spun?”, a relatat Bougias pentru The Atlantic.