Un tribunal federal belgian a anunţat joi că un dinte al fostului erou congolez al luptei pentru independenţă Patrice Lumumba, despre care se crede că ar fi singurul fragment rămas din cadavrul său, va fi înmânat familiei sale, o decizie care ar putea elucida în cele din urmă misterul morţii sale.

Lumumba a devenit primul prim-ministru ales al Republicii Democrate Congo după obţinerea independenţei faţă de Belgia în 1960, dar a alarmat Occidentul prin deschiderea sa faţă de Moscova într-un moment de vârf al Războiului Rece. Guvernul său a rezistat doar de trei luni înainte de a fi răsturnat de la putere şi asasinat, pe 17 ianuarie 1961, de o echipă de execuţie, o crimă pentru care guvernul belgian şi-a asumat parţial responsabilitatea în 2002.
Dar circumstanţele exacte ale morţii sale au păstrat un element de mister întrucât trupul său nu a fost găsit. Susţinătorii săi şi unii istorici acuză CIA că a ordonat uciderea sa, scrie Reuters.

O aşteptare de 60 de ani

La Kinshasa, Francois Lumumba, unul dintre fiii eroului luptei pentru independenţă, a salutat „o nouă pagină care începe în istoria popoarelor noastre”.
„Am aşteptat timp de 60 de ani să ne putem îngropa tatăl”, a declarat fiica sa Juliana prin telefon.
Întrebată dacă ea crede că dintele a fost al tatălui ei, ea a răspuns: „Poate da, poate nu. Chiar dacă este ceva simbolic trebuie să încheiem acest episod dureros şi dramatic”. „Multe întrebări rămân”, a adăugat ea.

Ea i-a scris în iulie o scrisoare regelui belgienilor Philippe pentru a solicita „dreapta revenire a rămăşiţelor lui Patrice Emery Lumumba pe pământul strămoşilor săi”.
Dintele a fost recuperat de justiţia belgiană de la fiica poliţistului belgian Gerard Soete, implicat în „dispariţia” trupului, niciodată găsit, al fostului premier congolez.
Poliţistul a arătat dintele în 2016 unui jurnalist flamand care îl intervieva, ceea ce i-a determinat pe apropiaţii lui Lumumba să depună plângere. Dosarul a fost apoi unit cu ancheta principală pentru „crime de război” deschisă în 2011 la Bruxelles.

Un gest „simbolic”

Joi, 10 septembrie, parchetul federal belgian a anunţat că dintele va fi „restituit aparţinătorilor” lui Patrice Lumumba, relatează lecho.be, preluând un articol de pe France Presse.
Va fi o restituire „simbolică”, în absenţa „certitudinii absolute” că dintele i-a aparţinut, a declarat Eric Van Duyse, purtător de cuvânt al parchetului. „Nu a existat o analiză ADN asupra dintelui, asta l-ar fi distrus”, a explicat el.
„Procurorul federal Frederic Van Leeuw a fost favorabil restituirii; era necesară şi aprobarea judecătorului de instrucţie, care a intervenit la începutul săptămânii”, a spus Eric Van Duyse.
Pe 1 iulie, Frederic Van Leeuw declarase că este „pur şi simplu incredibil” că un dinte al lui Patrice Lumumba a putut fi găsit în Belgia.
În 2000, Gerard Soete, comisar al poliţiei belgiene, a acceptat să depună mărturie pentru France Presse privind participarea sa, cu 40 de ani mai devreme, la distrugerea trupului lui Lumumba, asasinat împreună cu doi dintre apropiaţii săi în provincia pe atunci secesionistă Katanga, în apropiere de Elisabethville, în prezent Lubumbashi.

„Trofee de vânătoare”

„În plină noapte, am început prin a consuma alcool pentru a ne face curaj. Am tăiat membrele corpurilor. Cel mai greu a fost să le tranşăm” înainte de a vărsa acid, a explicat octogenarul, între timp decedat.
„Nu a mai rămas aproape nimic, numai câţiva dinţi”, a adăugat atunci Gerard Soete.
Potrivit sociologului belgian Ludo De Witte, autor al unei cărţi privind asasinarea lui Lumumba, Soete a decis să aducă cu el în Belgia aceste câteva rămăşiţe „ca trofee de vânătoare”.

În cartea sa apărută în 1999, Ludo De Witte s-a distanţat de versiunea oficială a reglării de conturi între congolezi şi a afirmat că Belgia are „cea mai mare responsabilitate” în această crimă.
Acest lucru a dus la înfiinţarea unei comisii de anchetă parlamentară care a ajuns la concluzia, în 2001, privind „responsabilitatea morală” a Belgiei. În anul următor guvernul belgian şi-a cerut scuze în numele ţării.

O premieră istorică

„După responsabilităţile morale, trebuie să existe responsabilităţi juridice şi de plată a unor despăgubiri”, a declarat avocatul Christophe Marchand, care îi reprezintă pe copiii lui Lumumba în plângerea depusă în 2011 şi speră la un proces anul viitor.
Potrivit lui, „justiţia belgiană este foarte în întârziere” în a clarifica aceste responsabilităţi.
Însă restituirea dintelui arată că „ia lucrurile în serios” şi că „în cele din urmă dosarul încheierii colonizării a devenit prioritar în ochii săi”, a mai spus avocatul.
Acest gest intervine şi în contextul în care dezbaterea privind trecutul colonial al Belgiei a revenit în atenţie în siajul mobilizării anti-rasiste care a urmat după moartea lui George Floyd, un american de culoare sufocat de un poliţist alb care i-a ţinut genunchiul pe gât.
Pe 30 iunie, ziua în care s-au îndeplinit 60 de ani de la obţinerea independenţei, regele Philippe a transmis, într-o scrisoare adresată preşedintelui congolez Felix Tshisekedi, „profundul său regret pentru rănile, suferinţele şi umilirea” produse congolezilor în perioada colonială (1885-1960), o premieră istorică.