Arabia Saudită i-a arestat pe trei prinţi importanţi din regat, printre care prinţul Ahmed bin Abdulaziz, fratele mai mic al regelui Salman, şi prinţul Mohammed bin Nayef, nepotul regelui, pentru că ar fi plănuit o lovitură de stat, susţin surse familiarizate cu subiectul.

Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, fiul regelui Salman şi conducătorul de facto al ţării, a trecut la consolidarea puterii de la înlăturarea lui Mohammed bin Nayef din poziţia de prinţ moştenitor, printr-o lovitură de palat din 2017. Ulterior în cursul acelui an el a arestat mai mulţi membri ai familiei regale şi alţi saudiţi proeminenţi, ţinându-i luni de zile hotelul în hotelul Ritz-Carlton din Riad, în cadrul unei campanii anticorupţie care a provocat unde de şoc în ţară şi peste hotare, scrie Reuters într-un articol de pe 7 martie.
Cinci surse au declarat pentru Reuters că prinţul Ahmed şi Mohammed bin Nayef au fost reţinuţi în această ultimă operaţiune. Trei dintre sursele citate, inclusiv una regională, au spus că Mohammed bin Nayef şi fratele său vitreg, Nawaf, au fost ridicaţi dintr-o tabără privată din deşert vineri. Alte două surse au spus că Ahmed a fost arestat la domiciliu.
Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, cunoscut şi ca MbS, „i-a acuzat că au avut contacte cu puteri străine, inclusiv cu americani şi alţii, pentru a da o lovitură de stat”, a declarat sursa regională citată de Reuters.
„Prin aceste arestări, MbS şi-a consolidat controlul deplin asupra puterii. S-a terminat cu această epurare”, a spus sursa, precizând că nu au mai rămas rivali care să conteste succesiunea sa la tron.

Autorităţile tac mâlc

O altă sursă susţine că cei trei prinţi au fost acuzaţi de „trădare”, iar o a treia afirmă că ei au discutat despre o lovitură de stat cu sprijinul unor triburi puternice dar nu au ajuns în stadii avansate.
Biroul pentru media al guvernului saudit nu a răspuns unei solicitări de a comenta aceste reţineri, despre care a relatat prima dată The Wall Street Journal.
Nu se ştie unde sunt ţinuţi prinţii şi nu au putut fi contactaţi pentru a comenta alegaţiile de lovitură de stat.
„Ei trebuie să fie trataţi cu demnitate”, a spus a treia sursă, referindu-se la statutul lor în cadrul familiei.
Sursa regională citată de Reuters şi o altă sursă susţin că Regele Salman a aprobat decizia şi îl descriu pe acesta în deplinătatea capacităţilor fizice şi psihice.
Monarhul în vârstă de 84 de ani s-a întâlnit cu ministrul britanic de externe Dominic Raab joi la Riad, iar marţi regele şi prinţul moştenitor au participat la o reuniune a cabinetului.
Prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, în vârstă de 34 de ani, a provocat resentimente în rândul unor ramuri de prim-plan ale familiei moştenitoare consolidându-şi controlul asupra puterii. Unii critici au pus sub semnul întrebării capacitatea sa de a conduce regatul după asasinarea în 2018 a unui cunoscut jurnalist de către agenţi saudiţi şi după cel mai mare atac comis vreodată asupra infrastructurii petroliere saudite de anul trecut, susţin surse citate.
Membrii familiei regale care încearcă să schimbe linia succesiunii îl văd pe prinţul Ahmed, singurul frate bun al Regelui Salman care este încă în viaţă, drept o posibilă alegere care s-ar bucura de sprijinul membrilor casei regale, aparatului de securitate şi unor puteri occidentale, au precizat aceste surse.

Autorităţile saudite nu au comentat chestiunea succesiunii la tron sau criticile faţă de modul în care prinţul moştenitor îşi exercită autoritatea. Prinţul Mohammed bin Salman este popular în rândul tinerilor din Arabia Saudită şi are susţinători fermi în rândul familiei regale, care are în jur de 10.000 de membri.
Mai mulţi saudiţi au postat sâmbătă pe Twitter fotografii ale regelui şi fiului său cu hashtagul „We_are_all_Salman_We_are_all_Mohammed”, pentru a-şi arăta sprijinul.
Pe de altă parte, unii critici ai prinţului moştenitor, printre care şi un prinţ disident în exil, au postat imagini cu prinţul Ahmed, jurându-i credinţă.

Regele îşi sprijină fiul favorit

Cei care au cunoştinţă despre situaţia din regat şi diplomaţi occidentali susţin că este puţin probabil ca familia să i se opună prinţului moştenitor atâta timp cât regele este în viaţă, afirmând că monarhul nu se va întoarce împotriva fiului favorit, căruia i-a delegat majoritatea responsabilităţilor.
Arestările sunt un mod de a aminti familiei „să nu stea în calea lui MbS în niciun fel”, a declarat Steffen Hertog, din cadrul London School of Economics.
„Este improbabil să fie un complot major, avansat, de a schimba conducerea Arabiei Saudite, dat fiind că niciunul dintre cei arestaţi nu are un acces semnificativ la resursele statului”, a adăugat el.
Prinţul Ahmed a fost o prezenţă discretă după ce s-a întors la Riad în octombrie 2018, după două luni şi jumătate petrecute peste hotare. Observatorii saudiţi au spus că nu există nicio dovadă că el ar încerca să acceadă la tron. În timpul călătoriei sale în străinătate el a părut să critice conducerea saudită când le-a răspuns participanţilor la un protest de la Londra care cereau căderea dinastiei Al Saud.
Ahmed a fost unul dintre cei numai trei membri ai Consiliului Supunerii, format din membrii cei mai importanţi ai familiei, care s-au opus ca MbS să devină prinţ moştenitor în 2017, au declarat alte surse anterior.
Mişcările lui Mohammed bin Nayef, care în calitate de oficial de rang înalt al Ministerului de Interne avea legături strânse cu aparatul de securitate şi de informaţii al SUA, au fost limitate şi prinţul a fost monitorizat de atunci.
Nawaf, în vârstă de 30 de ani, este mult mai puţin cunoscut, potrivit Reuters.
Reţinerile de vineri au loc şi în contextul tensiunilor tot mai acute cu Iranul şi într-un moment în care prinţul moştenitor implementează reforme sociale şi economice. De asemenea, Riadul deţine preşedinţia G20.
Prinţul moştenitor a fost lăudat pentru uşurarea restricţiilor sociale din regatul musulman conservator şi pentru că a încercat să diversifice economia puternic dependentă de petrol.
Pe de altă parte a fost supus criticilor internaţionale pentru abuzurile comise în timpul războiului din Yemen, uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul de la Istanbul al ţării sale şi detenţia activistelor saudite pentru drepturile omului, percepută ca o reprimare a disidenţilor.