Puternicul general iranian Qassem Soleimani, emisar al Republicii islamice în Irak, şi un lider pro-iranian au fost ucişi vineri într-un raid american la Bagdad, provocând apeluri la „răzbunare” din partea Iranului şi alimentând temerile privind un conflict deschis între Washington şi Teheran. Un fost diplomat american susţine că generalul Soleimani era un „om indispensabil” pentru ambiţiile Iranului în Orientul Mijlociu.

Lovitura a fost decisă de preşedintele american Donald Trump, care a dat el însuşi ordinul de ucidere a lui Soleimani, unul dintre comandanţii Gardienilor Revoluţiei, armata ideologică a Republicii islamice, potrivit Pentagonului.
Abu Mehdi al-Muhandis, numărul doi al Hashd al-Shaabi, coaliţie de paramilitari majoritar pro-iraniană integrată acum statului irakian, a murit şi el în acest bombardament.

Cea mai importantă operaţiune americană de „decapitare”

Este vorba despre „cea mai importantă operaţiune de ‘decapitare’ executată vreodată de SUA, mai importantă decât cele care au dus la uciderea lui Abu Bakr al-Baghdadi sau Osama bin Laden”, liderii grupărilor Statul Islamic şi Al-Qaida, a declarat Phillip Smyth, specialist american în grupurile şiite armate, relatează France Presse într-un articol preluat de lexpress.fr.
„Nu există nicio îndoială asupra faptului că marea naţiune a Iranului şi alte naţiuni libere ale regiunii se vor răzbuna pe America criminală pentru această crimă oribilă”, a promis preşedintele iranian Hassan Rouhani.
Ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a acuzat o „escaladare extrem de periculoasă şi imprudentă” şi diplomaţia iraniană l-a convocat pe responsabilul ambasadei elveţiene, care reprezintă interesele americane la Teheran.
În plus, turbulentul lider şiit irakian Moqtada Sadr şi-a reactivat miliţia antiamericană Armata lui Mahdi, cerându-le combatanţilor săi „să fie pregătiţi”.
De ani de zile, Bagdadul este prins la mijloc între cei doi mari aliaţi ai săi, american şi iranian, iar moartea generalului Soleimani de vineri suscită temeri privind declanşarea unui conflict deschis între cele două ţări.
Lovitura americană intervine după asaltul de marţi asupra ambasadei americane de la Bagdad, la care au participat mii de susţinători ai Hashd al-Shaabi, o demonstraţie de forţă care a reamintit la Washington de traumatismul luării de ostatici de la ambasada americană de la Teheran din 1979.
„Serviciile de informaţii americane îl supravegheau pe Qassem (Soleimani) de ani de zile, dar nu au apăsat niciodată pe trăgaci. El o ştia dar nu a realizat până în ce punct ameninţările sale de a crea o altă criză a ostaticilor la ambasadă va schimba modul în care lucrurile sunt făcute”, a explicat pentru France Presse Ramzy Mardini, din cadrul Institut of Peace. „Trump a schimbat regulile eliminându-l”, a subliniat el.

„Ordin de eliminare”

Raidul american a vizat în cursul dimineţii un convoi de autovehicule din incinta aeroportului din Bagdad, provocând moartea a nouă persoane în total, potrivit unor responsabili ai serviciilor de securitate irakiene.
Pe lângă generalul Soleimani, cealaltă figură importantă ucisă este Abu Mehdi al-Muhandis, veritabil şef de operaţiuni al Hashd al-Shaabi şi locotenent al generalului pentru Irak de decenii. Ambii vizaţi de sancţiuni americane, ei vor fi îngropaţi sâmbătă. Trei zile de doliu au fost declarate în Irak şi în Iran.
„Din ordin al preşedintelui, armata americană a luat măsuri defensive decisive pentru a proteja personalul american din străinătate eliminându-l pe Qassem Soleimani”, a anunţat Pentagonul într-un comunicat.
Lovitura aeriană are loc în urma unor atacuri cu rachetă asupra diplomaţilor şi soldaţilor americani, care au început de câteva săptămâni. Nerevendicate, acestea au dus la uciderea, pe 27 decembrie, a unui subcontractor american, şi au fost atribuite de Washington forţelor pro-iraniene din Irak.
Pe 29 decembrie, SUA au replicat bombardând una dintre bazele acestora din apropiere de frontiera siriană, atac soldat cu 25 de morţi.

Vineri, influentul senator republican Lindsey Graham, aliat apropiat al lui Donald Trump, a ameninţat Iranul: „Dacă vreţi mai mult, veţi avea mai mult”.
Cu mai puţin de un an înaintea alegerilor prezidenţiale americane, alţi parlamentari americani şi-au exprimat însă îngrijorarea privind consecinţele acestui asasinat, cu atât mai mult cu cât Congresul american nu a fost notificat înaintea raidului, potrivit unui ales democrat.
„Preşedintele Trump aduce naţiunea noastră în pragul unui război ilegal cu Iranul, fără aprobarea Congresului”, a spus senatorul democrat Tom Udall.
Ştirea despre uciderea lui Soleimani a făcut să crească cu peste 4% preţul petrolului. Aurul negru iranian este vizat deja de sancţiuni americane şi creşterea influenţei Teheranului în Irak, al doilea producător din OPEC, îi face pe experţi să se teamă de o izolare diplomatică a Bagdadului şi de sancţiuni politice şi economice împotriva ţării.
După ce au răsturnat în 2003 regimul lui Saddam Hussein, SUA au preluat controlul asupra afacerilor irakiene. Însă sistemul pe care l-au introdus este acum infiltrat de Teheran şi de mişcările pro-Iran. Acestea au acumulat un arsenal serios datorită Teheranului, dar şi de-a lungul anilor de luptă împotriva SI, în special alături de americani.

„Toţi combatanţii să fie pregătiţi”

Chiar dacă Hashd al-Shaabi a luptat începând din 2014 alături de trupele irakiene şi coaliţia internaţională antijihadistă condusă de Washington, facţiunile sale cele mai pro-iraniene sunt acum considerate de americani o ameninţare mai importantă decât gruparea SI.
Raidul aerian de vineri dă din ce în ce mai multă consistenţă ameninţării care atârnă de luni de zile asupra Irakului: aceea ca teritoriul său să se transforme în câmp de luptă prin intermediari între Iran şi SUA.
La puţin timp după raidul american, un lider al Hashd al-Shaabi a făcut apel la „toţi combatanţii să fie pregătiţi”.
În piaţa Tahrir din Bagdad, epicentrul mişcării antiguvernamentale care afectează ţara de peste trei luni, zeci de irakieni s-au bucurat de moartea generalului Soleimani, iar secretarul de stat american Mike Pompeo a distribuit pe Twitter o înregistrare video în care aceştia pot fi văzuţi „dansând pentru libertate”.
Tensiunile dintre SUA şi Iran în Irak reprezintă o amplificare a disputei lor privind programul nuclear iranian după retragerea unilaterală americană din mai 2018 din acordul internaţional încheiat în 2015 între Teheran şi cinci mari puteri.

„Omul indispensabil” al Iranului

Într-un articol din The Atlantic, Andrew Exum, fost asistent adjunct al secretarului apărării pentru Orientul Mijlociu în 2015 şi 2016, afirmă că uciderea lui Qassem Soleimani lipseşte regimul de o figură centrală pentru ambiţiile sale în Orientul Mijlociu.
Potrivit autorului, uciderea comandantului al forţei Quds al Gardienilor Revoluţiei, aduce SUA într-un „război fierbinte” cu Iranul, după ce timp de decenii acest conflict s-a derulat prin intermediari.
Andrew Exum afirmă că Soleimani era foarte important pentru regim, întrucât a petrecut mai mult timp susţinând aliaţii iranieni în Irak, Liban, Siria şi Yemen decât a petrecut în Iran. „Din perspectivă militară şi diplomatică, Soleimani a fost pentru Iran ce a au fost pentru SUA David Petraeus, Stan McChrystal şi Brett McGurk”, a scris el.

„Nu ştiu un singur iranian care să fie mai indispensabil pentru ambiţiile guvernului său în Orientul Mijlociu”, susţine Exum, afirmând că între 2015 şi 2017 l-a urmărit pe generalul Qassem făcând naveta între Siria şi Irak în funcţie de evoluţia evenimentelor din teren.
Diplomatul american spune că, în opinia sa, „Qassem Soleimani era supravegherea adultă” pentru un regim care, de exemplu, le furniza „arme strategice precum rachete de croazieră anti-navă unor rebeli houthi abi instruiţi în Yemen”.
„El a fost nevoit să acopere foarte multe lucruri în ultimul deceniu, dar a fost totuşi un adversar serios pentru SUA şi partenerii lor din regiune. Iar Iran şi partenerii săi vor resimţi puternic pierderea sa”, a mai spus el despre Soleimani.
Diplomatul american mai afirmă că nu poate pretinde că ştie cum vor evolua lucrurile. „Cred că nimeni nu poate spune cu siguranţă cum va răspunde Iranul sau dacă SUA şi partenerii lor sunt sau nu pregătiţi pentru a gestiona acel răspuns. Singurul lucru pe care îl ştiu cu siguranţă este că oamenii din Orientul Mijlociu vor suferi mult în săptămânile care urmează. Ceea ce, din păcate, este un pariu sigur de mult prea multă vreme”, încheie el articolul din The Atlantic.