Fostul preşedinte sudanez Omar Hassan al-Bashir, destituit în aprilie de armată sub presiunea unei mişcări de protest inedite după 30 de ani la putere, a fost condamnat sâmbătă de un tribunal din Khartoum la doi ani de lipsire de libertate pentru corupţie. Întrucât fostul dictator căutat de Curtea Penală Internaţională pentru crime împotriva umanităţii şi genocid are 75 de ani, el îşi va executa pedeapsa într-un centru corecţional pentru bătrâni.

Decizia de sâmbătă, 14 decembrie, este prima care îl vizează pe fostul om forte din Sudan. Omar Hassan al-Bashir a compărut în faţa unui „tribunal special” şi a ascultat verdictul în picioare, într-o cuşcă metalică, îmbrăcat cu roba sa albă tradiţională şi cu turban. El a fost adus la tribunal de la închisoarea Kober, din Khartoum, unde este deţinut după ce a fost înlăturat de la putere.

În acest proces care a început în luna august şi care vizează fonduri primite de la Arabia Saudită fostul lider sudanez risca până la zece ani de închisoare. Sâmbătă, el a fost declarat vinovat de „corupţie” şi „deţinere de monedă străină”, relatează lepoint.fr într-un articol preluat de pe France Presse.

Judecătorul Al-Sadeq Abdelrahman a explicat că fostul preşedinte sudanez va fi plasat într-un centru corecţional pentru persoanele în vârstă, pentru că potrivit legii sudaneze orice persoană în vârstă de peste 70 de ani nu poate fi dusă la închisoare.

Milioane de euro confiscate

La finalul audierii care a durat peste o oră şi jumătate, unul dintre avocaţii fostului preşedinte, Ahmed Ibrahim, a declarat că va depune recurs „în faţa curţii de apel şi a înaltei curţi”.

Judecătorul a decis confiscarea sumelor de bani găsite la domiciliul lui Al-Bashir după arestarea sa în aprilie, respectiv 6,9 milioane de euro, 351.770 de dolari şi 5,7 milioane de lire sudaneze.

Sâmbătă dimineaţă, un important dispozitiv de securitate a fost mobilizat pe străzile din Khartoum pentru a împiedica orice violenţe din partea susţinătorilor fostului preşedinte, care a venit la putere în 1989 în urma unei lovituri de stat susţinute de islamişti.

În faţa tribunalului, câteva zeci de susţinători ai fostului preşedinte şi-au strigat nemulţumirea după anunţarea verdictului, iar alte câteva sute au demonstrat în centrul Khartoum împotriva noilor autorităţi.

În paralel, autorităţile de tranziţie au anunţat sâmbătă desfiinţarea organizaţiilor profesionale înfiinţate în timpul lui Omar Hassan al-Bashir, în conformitate cu revendicările mişcării de protest care a cerut şi a obţinut în aprilie înlăturarea fostului dictator.

Sudanul este condus în prezent de un guvern de tranziţie cu un premier civil şi un Consiliu suveran format din militari şi civili.

Un „donator” generos

În cursul audierilor precedente, Al-Bashir a dat asigurări că banii nu au fost utilizaţi în scopuri personale, ci sub formă de „donaţii”. Potrivit unui martor în proces, fostul preşedinte ar fi donat circa cinci milioane de euro temutei grupări paramilitare Forţele de susţinere rapidă (RSF).

Deşi fostul preşedinte a recunoscut că a primit în total 90 de milioane de dolari (81 de milioane de euro) de la liderii saudiţi, procesul vizează doar suma de 25 de milioane de dolari (22,5 milioane de euro) primiţi, cu puţin timp înainte de înlăturarea sa, de la prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman.

Sudanul este una dintre ţările cele mai afectate de corupţie, ocupând locul al 172-lea din 180 în clasamentul mondial întocmit de organizaţia Transparency International.

În schimb, în acest prim proces nu au fost evocate acuzaţiile grele aduse de un deceniu lui Omar Hassan al-Bashir de Curtea Penală Internaţională (CPI), care a emis două mandate de arestare pentru „crime de război”, „crime împotriva umanităţii” şi „genocid” în Darfour.

Această provincie din vestul Sudanului a fost teatrul unui război sângeros între rebeli şi forţele proguvernamentale. Conflictul, care a izbucnit în 2003, s-a soldat cu 300.000 de morţi şi 2,5 milioane de strămutaţi, potrivit ONU.

Extrădare?

Până în prezent, guvernul de tranziţie instalat în septembrie nu a autorizat extrădarea fostului lider la Haga, unde se află sediul CPI.

Chiar dacă Sudanul nu a ratificat Statutul de la Roma, tratatul fondator al CPI, ţara are obligaţia juridică de a-l aresta pe Omar Hassan Al-Bashir, întrucât ancheta CPI asupra crimelor comise la Darfour a fost efectuată sub mandat ONU, iar Sudanul este stat membru al organizaţiei.

Forţele pentru libertate şi schimbare, care au condus protestele împotriva lui Al-Bashir, au afirmat că nu au nicio obiecţie în ceea ce priveşte extrădarea.

Pe lângă acest dosar de corupţie şi acuzaţiile aduse de CPI, Omar Hassan al-Bashir ar putea fi pus în situaţia de a răspunde şi pentru alte presupuse infracţiuni în faţa justiţiei din ţara sa.

Pe 12 noiembrie, autorităţile au emis un nou mandat de arestare împotriva sa pentru rolul jucat în lovitura de stat din 1989, care este anchetată de o comisie specială a parchetului din Khartoum.

Potrivit procurorului general, fostul preşedinte este anchetat şi pentru crimele comise în timpul protestelor care au dus la înlăturarea sa pentru care nu a fost tras la răspundere până în prezent.