Fostă campioană a luptei pentru democraţie, Aung San Suu Kyi se află acum în prima linie a acuzaţiilor de genocid împotriva minorităţii rohingya aduse ţării sale Myanmar, după decizia surpriză a liderei de facto a guvernului din fosta Birmanie de a se prezenta în persoană la tribunalul ONU de la Haga pentru a apăra „interesele” ţării. Deşi apariţia sa în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie va face istorie, ea riscă în acelaşi timp să fie o lovitură fatală pentru ce a mai rămas din reputaţia ei internaţională.

„Suntem alături de voi”, proclamă mari afişe instalate peste tot în Myanmar, arborând portrete strălucitoare ale laureatei premiului Nobel pentru pace în timp ce se pregăteşte să se confrunte cu Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) pe tema crizei rohingya.
Susţinătorii lui Suu Kyi imprimă tricouri, organizează adunări şi se înscriu chiar pe liste pentru călătorii VIP organizate la Haga pentru a-şi arăta sprijinul.
Partidele politice şi chiar anumite grupuri armate rebele şi-au intensificat eforturile pentru a o susţine pe Aung San Suu Kyi, într-o ţară în care etnicii rohingya sunt priviţi cu puţină simpatie şi sunt în mare parte consideraţi drept imigranţi ilegali.
Totuşi, în străinătate, în special în Occidentul şi în lumea musulmană, „Doamna de la Rangoon (actualul Yangon)”, pusă odinioară alături de Mahatma Gandhi şi de Nelson Mandela, este percepută drept apărătoarea unei acţiuni militare criminale menită să-i elimine pe musulmanii rohingya din ţară, scrie levif.be într-un articol preluat pe 8 decembrie de pe France Presse. Numeroase recompense i-au fost deja retrase, printre care şi cetăţenia canadiană.
Spectacolul lui Aung San Suu Kyi apărându-şi ţara în faţa unui tribunal internaţional ar putea fi benefică în ţară, dar riscă să fie o lovitură fatală pentru ce a mai rămas din reputaţia sa internaţională.
„Dacă ea se va folosi de această vizită doar pentru a sfida lumea şi a continua să apere ceea ce e de neapărat, asta nu va face decât să întărească impasul”, a explicat pentru France Presse David Mathieson, un specialist în drept stabilit la Yangon.

„Situaţia ar fi putut fi gestionată mai bine”

În numele a 57 de state musulmane, Gambia va cere CIJ, pe 10 decembrie, să anunţe măsuri provizorii pentru a împiedica orice nou genocid în Myanmar. Micul stat din Africa de Vest, în majoritate musulman, afirmă că Myanmar a încălcat Convenţia ONU privind genocidul prin reprimarea sângeroasă a comunităţii rohingya în urmă cu doi ani.
Circa 740.000 de etnici rohingya au fugit în taberele pentru refugiaţi din Bangladesh, aducând cu ei mărturii ale crimelor, violurilor şi incendiilor criminale generalizate, abuzuri calificate de anchetatorii ONU drept genocid.
Autorităţile din Myanmar susţin că operaţiunile lor i-au vizat de fapt pe insurgenţii rebeli şi insistă că acuzaţiile de abuzuri sunt în prezent anchetate la nivel intern. Însă din punctul de vedere al grupurilor pentru apărarea drepturilor omului aceste comisii interne nu fac decât să exonereze atrocităţile comise.

Echipa ONU a acuzat-o şi pe Aung San Suu Kyi şi guvernul său de complicitate în aceste violenţe, o „cădere” stupefiantă pentru fostul simbol al luptei pentru respectarea drepturilor omului, care a petrecut 15 ani în regim de domiciliu forţat pe timpul fostei junte.
Ea a respins sistematic criticile faţă de armata din Myanmar, inclusiv raportul copleşitor al ONU, sub pretextul că lumea din exterior nu înţelege complexitatea situaţiei.
Singura sa concesie, o recunoaştere timidă în timpul Forumului economic mondial de anul trecut – „Situaţia ar fi putut fi gestionată mai bine” – nu a redus criticile la tăcere.

Politică sau principii?

Observatorii sunt divizaţi în privinţa motivelor pentru care Aung San Suu Kyi a decis să vină în lumina reflectoarelor.
Din punctul de vedere al unora, apărarea forţelor armate în acest caz i-ar putea permite liderei din Myanmar să obţină în schimb o relaxare a constituţiei redactate de militari. „Vor exista mai multe negocieri şi concesii între guvern şi armată”, spune politologul Maung Maung Soe.
În opinia altora, ea face un gest pentru electorat înainte de scrutinul prezidenţial de anul viitor, în care Liga naţională pentru democraţie (LND), partidul lui Aung San Suu Kyi, ar urma să fie mare învingător. „Majoritatea partidelor politice cred că LND va obţine beneficii din aceste alegeri”, a declarat pentru France Presse Khin Yi, din cadrul USDP, un partid de opoziţie afiliat armatei.
Însă pentru istoricul şi scriitorul din Myanmar Thant Myint U nu este vorba doar despre un calcul politic. „Cred că ea simte cu adevărat o mare furie împotriva a ceea ce ea consideră un răspuns incorect al lumii din afară. Cred că vrea să se folosească de acest argument în faţa tribunalelor”, a declarat el în cadrul unui eveniment de la Bangkok. „Ea crede cu sinceritate că este cel mai bine plasată pentru asta”, a adăugat el.

Un număr de trei grupuri armate rebele – MNDAA, TNLA şi AA, ele însele în luptă de gherilă cu armata – au îndrăznit să-şi exprime public susţinerea pentru acuzaţiile de genocid.
Ele nu au folosit totuşi termenul „rohingya” ci pe cel de „Bengali”, un apelativ considerat peiorativ pentru că sugerează că aceşti musulmani sunt originari din Bangladesh.
Aye Lwin, din cadrul Centrului islamic din Yangon, a declarat la rândul său că Aung San Suu Kyi face ce trebuie asumându-şi personal responsabilitatea şi deplasându-se la Haga, unde atrocităţile comise vor fi prezentate în toată amploarea lor. „Nu este vorba despre a câştiga sau a pierde. Este vorba despre a dezvălui adevărul şi de a corecta o nedreptate”, a afirmat Aye Lwin.

O lamă cu două tăişuri

Indiferent cum va decurge audierea, Aung San Suu Kyi va intra în istoria CIJ prin această prezenţă în faţa instanţei internaţionale. Venirea în persoană în faţa justiţiei internaţionale a fostei laureate a premiului Nobel pentru pace în 1991 pentru a pleda cauza ţării sale, acuzată de cele mai grave atrocităţi împotriva minorităţii musulmane, este foarte neobişnuită, scrie France Presse.
„Este foarte ieşit din comun ca lideri de nivel înalt să se deplaseze la CIJ pentru a apăra ei înşişi ţara” şi nu numai pentru „a atrage atenţia presei”, spune Willem van Genugten, profesor de drept internaţional la universitatea din Tilburg, Olanda.
Rolul de prim-plan al lui Aung San Suu Kyi în apărarea Myanmar s-ar putea dovedi însă o lamă cu două tăişuri. „Fără precedent dar şi foarte imprudentă”, spune Cecily Rose, care predă drept internaţional la Universitatea din Leiden.
Absolventă a universităţii din Oxford dar cu specializare în alte discipline decât dreptul, Aung San Suu Kyi „nu are nicio calificare juridică şi va fi complet pierdută în faţa Curţii”, crede ea.
Anunţul venirii în faţa CIJ a liderei de facto a guvernului din Myanmar, care urmează să apară miercuri în faţa judecătorilor miercuri, 11 decembrie, i-a şocat pe observatorii internaţionali, dintre care unii sunt deja foarte critici.

„Ceea ce ar putea fi perceput drept neobişnuit vizavi de prezenţa lui Aung San Suu Kyi în fruntea delegaţiei din Myanmar, este faptul că ea este considerată responsabilă personal la un anumit nivel al actelor reproşate”, spune Mike Becker, profesor adjunct de drept internaţional la Trinity College din Dublin.
Gambia reclamă că Myanmar a încălcat Convenţia pentru prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, un tratat de drept internaţional aprobat în 1948. CIJ nu a stabilit decât o singură dată că un genocid a fost comis: masacrarea a 8.000 de musulmani în 1995 la Srebrenica, în Bosnia.
Iniţiativa statului african nu este singura procedură judiciară lansată în acest caz. Curtea Penală Internaţională (CPI), care are sediul tot la Haga şi care urmăreşte penal persoane, a dat în noiembrie undă verde unei anchete asupra crimelor prezumate împotriva rohingya.
De asemenea, o plângere a fost depusă în Argentina împotriva Myanmar, justiţia locală invocând principiul justiţiei universale. Această plângere o vizează chiar pe Aung San Suu Kyi.