La cinci ani după dispariţia a 43 de studenţi în sudul Mexicului, autorităţile nu au reuşit încă să le prezinte rudelor victimelor o versiune convingătoare privind modul în care s-au derulat evenimentele, nici să-i pedepsească pe cei responsabili. Recent s-a luat decizia ca parchetul general, care a fost reformat pentru a deveni independent de puterea politică, să reia ancheta de la zero.

În noaptea de 26 spre 27 septembrie 2014, mai multe zeci de studenţi de la un colegiu de formare a profesorilor din localitatea Ayotzinapa s-au deplasat până în oraşul învecinat Iguala, din statul Guerrero, pentru a rechiziţiona autobuze cu care să meargă la Ciudad de Mexico, unde intenţionau să participe la un protest.
Arestaţi de poliţie, 43 de tineri au dispărut apoi şi nu au mai fost găsiţi niciodată, un caz care a bulversat societatea mexicană şi a provocat critici repetate la adresa guvernului preşedintelui de la acea vreme, conservatorul Enrique Pena Nieto (2012-2018), relatează tv5monde.com într-un articol de pe 26 septembrie, preluat de pe France Presse.
Ancheta a fost marcată de numeroase acuzaţii de incompetenţă şi de corupţie. Peste 75 de persoane arestate în acest dosar au fost eliberate din cauza erorilor de procedură comise de anchetatori, în special faptul că au recurs la tortură pentru a obţine mărturisiri.
Unul dintre principalii suspecţi, Gildardo Lopez Astudillo, arestat în 2015 şi suspectat că ar fi principalul suspect pentru răpirea studenţilor şi presupusul masacru, a fost eliberat la începutul lui septembrie.

Nu „de la zero”, ci în alte direcţii

Actualul preşedinte de stânga, Andres Manuel Lopez Obrador, a creat o Comisie a Adevărului şi a dispus deschiderea unei noi anchete. Parchetul general, acum independent de executiv în urma unei reforme judiciare, s-a angajat să reia investigaţiile „practic de la zero”.
Alejandro Hope, un fost ofiţer de informaţii şi expert în securitate, crede că în loc „să repornească de la zero”, biroul procurorului ar trebui în primul rând să urmeze „pistele anchetei care nu au fost urmate la momentul respectiv”.
Specialistul în securitate crede totuşi că „sunt două elemente asupra cărora nu pare să existe nicio îndoială: studenţii au fost arestaţi de poliţiştii locali şi predaţi apoi cartelului Guerreros Unidos”.

Pe vremea guvernului fostului preşedinte Pena Nieto, parchetul general, dependent de executiv, şi-a prezentat propria versiune: narcotraficanţii, crezând că tinerii făceau parte dintr-un cartel rival, i-ar fi ucis şi ar fi ars cadavrele pe o rampă de gunoi, după care ar fi aruncat rămăşiţele lor carbonizate în fluviul San Juan, nu departe de Iguala.
Experţi ai Comisiei inter-americane a drepturilor omului, care au efectuat o anchetă independentă, au contestat totuşi această versiune într-un raport publicat în 2015, în special în ceea ce priveşte incendierea cadavrelor. Însă mandatul lor nu a fost reînnoit de guvernul lui Enrique Pena Nieto şi nu au putut termina ancheta.
Marţi, în cadrul noii anchete, au avut loc excavări la rampa de gunoi municipală de la Tepecoacuilco, aflată la circa 15 km de Iguala.
În urma primelor investigaţii, parchetul a reuşit să adune rămăşiţe carbonizate şi mici oseminte în fluviu, pe care le-a trimis la un laborator în Austria. Nu a fost posibil să fie identificat decât cadavrul unui singur tânăr.

Rudele speră că sunt în viaţă

„Nu este posibil să se demonstreze ştiinţific că sunt morţi”, spune Felipe de la Cruz, purtător de cuvânt al familiilor care se agaţă de speranţa că tinerii ar putea fi în viaţă. „Ceea ce vrem este adevărul, să se facă dreptate”, adaugă el.
„Nu ştiu dacă inima mea de mamă mă înşeală, dar simt că fiul meu nu e mort. Vreau să-l văd revenind şi să-l sărut”, spune Blanca Luz Nava, femeie casnică de 46 de ani, care a participat miercuri la o manifestaţie care a adunat o mie de persoane în faţa parchetului.
Joi, mii de persoane au mărşăluit pe principalele bulevarde din Ciudad de Mexico, pentru a marca împlinirea a cinci ani de la dispariţia celor 43 de studenţi. Marşul a fost în cea mai mare parte paşnic, deşi s-au semnalat incidente izolate de vandalism de-a lungul traseului, potrivit Reuters.

Într-un interviu pentru cotidianul El Universal, preşedinta Comisiei inter-americane a drepturilor omului, Esmeralda Arosamena de Troitino, vede cu ochi buni redeschiderea anchetei, dar constată puţine progrese.
„Ne-ar plăcea să vedem, pentru 26 septembrie, lucruri concrete din partea autorităţilor, un detaliu rezultat din anchetă pentru a-i găsi pe responsabili, dar şi pe tineri”, spune ea.
O altă ipoteză avansată de anchetatorii independenţi ai Comisiei inter-americane a drepturilor omului este că studenţii ar fi deturnat din greşeală un autobuz încărcat cu heroină cu destinaţia SUA, un element care nu a apărut în ancheta oficială.