În faţa unui ecran instalat în curtea şcolii lor, copiii kurzi râd descoperind bufoneriile în alb şi negru ale lui Charlie Chaplin, datorită unui cinema itinerant care parcurge de câteva săptămâni nord-estul Siriei. Înarmaţi cu un proiector, un ecran, un calculator şi portavoci, regizorul Chiro Hindi şi echipa sa străbat regiunea pentru a populariza cea de a 7-a artă. Scopul lui mărturisit este ca fiecare copil din regiune să vadă un film de cinema în termen de un an.

„Obiectivul nostru este de a face în aşa fel încât, în termen de un an, fiecare copil din Rojava să fi văzut un film de cinema”, afirmă cineastul kurd de 39 de ani, utilizând numele nou dat regiunii semiautonome formate de comunitatea sa în timpul conflictului sirian.
Deşi regiunea este în prezent relativ scutită de război, ea a plătit un tribut greu conflictului, care s-a soldat cu peste 370.000 de morţi din 2011.
Înainte de a-şi începe proiectul, Chiro Hindi a regizat „Poveştile oraşelor sinistrate”, un film care relatează despre distrugerea oraşelor kurde, printre care şi Kobane, unde au avut loc primele lupte între forţele kurde şi gruparea jihadistă Statul Islamic.
La începutul lui 2015, kurzii au recucerit Kobane şi, în urmă cu aproape şase luni, o alianţă formată din combatanţi kurzi şi arabi, ajutată de o coaliţie internaţională condusă de Washington, i-a alungat pe jihadişti din ultimul teritoriu controlat de „califatul” lor autoproclamat în Siria.

O experienţă în alb şi negru

În satul Sanjak Saadoun, copiii aşteaptă începutul filmului „The Kid”, realizat de Chaplin în 1921, iar majoritatea dintre ei nu au văzut niciodată un film la cinema.
Aşezaţi în curte în apropiere de terenul de baschet, pe scaune de plastic desperecheate, sau în picioare, în lipsă de locuri, unii dintre copii discută cu regizorul, relatează France Presse, într-un reportaj preluat de lanouvellerepublique.fr pe 20 august.
„Am proiectat deja filme în oraşe, vrem ca copiii de la sate să poată profita şi ei”, a explicat Chiro Hindi, un bărbat cu părul cârlionţat şi o mustaţă mai bogată decât cea a idolului filmului mut.
În timp ce rulează genericul, copiii se minunează şi ochii li se măresc. Apoi râsetele lor se întrepătrund cu scenele din filmul mut.

Ideea unui cinema ambulant a apărut după mai multe tentative zadarnice de a „sedenteriza” proiectul într-un centru cultural sau într-o sală de proiecţie.
În ceea ce priveşte alegerea lui Charlie Chaplin, regizorul a fost motivat de dorinţa de a le face cunoscută istoria cinematografului copiilor care au crescut în timpul războiului. Însă echipa proiectează şi filme franţuzeşti sau desene animate dublate în kurdă.
„Vrem să-i sensibilizăm faţă de cinema-ul internaţional, de la apariţia sa”, a spus Hindi.
Multă vreme absent din oraşele şi satele din nord-estul Siriei chiar şi înainte de declanşarea războiului, cinema-ul rămâne şi astăzi aproape inexistent în zonele kurde, majoritatea dintre săli fiind transformate în locuri pentru recepţii sau concerte.

Redeşteptarea „amintirilor”

Memoria colectivă kurdă este şi acum marcată de un incendiu, declanşat în 1960 într-un cinema din oraşul sirian Amuda, nu departe de frontiera turcă, în care se aflau elevi. Peste 280 de copii au murit atunci.
„În timpul copilăriei mele, cinema-ul era acest loc sumbru”, îşi aduce aminte Hindi. Prin acest proiect „am avut să înlocuiesc această obscuritate prin culori”.
În satul Chaghar Bazar din apropiere de Amuda, el a proiectat filmul de animaţie „Spirit: Stallion of the Cimarron”, lansat în 2002, care spune povestea unui cal în timpul cuceririi Vestului în SUA, în secolul al XIX-lea.
În curtea şcolii, copiii se grăbesc să se aşeze.

„Vreau ca copiii mei să descopere cinematograful”, afirmă cu o voce timidă Amal Ibrahim, care a venit la film cu Helene, de şase ani, şi Kadar, de şapte ani. „Aşteptau cu nerăbdare să vină aici. Nu au fost niciodată la cinema”, adaugă ea.
Câţiva bărbaţi din sat nu au ezitat să se alăture publicului tânăr. Unii dintre ei, precum Adnan Jouli, de 56 de ani, nu au văzut un film pe ecran mare de decenii.
„În urmă cu peste 40 de ani, mă uitam la filme prin ferestre” care dădeau într-o sală de proiecţie, povesteşte el. „Şi iată că astăzi cei doi copii ai mei se află aici şi îmi trezesc amintiri”, spune el.
Dacă iniţiativa va avea succes la public, echipa lui Chiro Hindi visează la o expansiune a cinema-ului în nord-estul Siriei pe termen mai lung.
Obiectivul său este de a crea săli de cinema şi de a organiza festivaluri în colaborare cu cineaşti străini. „Dar asta depinde de sfârşitul războiului şi de revenirea stabilităţii”, afirmă regizorul.