O schimbare a statutului social cu preţul unor cicatrice care devin sechele pe viaţă. În Sierra Leone, „societăţile secrete”, feminine şi masculine, impregnează profund tradiţiile şi cultura, în pofida unor practici controversate precum mutilarea genitală a fetelor.

De la sfârşitul anul şcolar în urmă cu câteva săptămâni, aceste rituri de iniţiere, pentru o perioadă descurajate în urma unor decizii guvernamentale, au fost reluate cu şi mai mare intensitate în această ţară săracă din Africa de Vest.
Jurnaliştii France Presse au putut asista în mod excepţional, în urmă cu ceva timp, la o ceremonie iniţiatică într-un cartier din capitala Freetown, relatează challenges.fr.

„Nu ne ocupăm doar de excizarea lor…”

Musu Kamara, în vârstă de opt ani, aşteaptă, într-o mică încăpere cu acoperiş din tablă ondulată prin care trece apa de ploaie, începutul iniţierii ei. Îmbrăcată într-un tricou decolorat şi ghemuită cu genunchii la piept, ea se pregăteşte să plece pentru două săptămâni într-o călătorie alături de membrele societăţii secrete feminine aşa-numite „Bondo”.
Destinată fetelor, de multe ori foarte tinere, iniţierea include învăţarea de dansuri şi cântece, aplicarea de picturi tradiţionale pe corp şi pe chip, confruntarea cu spiritele, reprezentate de măşti înspăimântătoare, dar şi mutilări genitale.

„Noi furnizăm bani, hrană şi rochii noi pentru iniţiere”, explică mătuşa lui Musu, Ya Marie.
Tinerele revin din pădure îmbrăcate cu hainele lor cele mai bune şi cu noi nume, care atestă trecerea lor la vârsta adultă şi rangul lor în ierarhia societăţii secrete.
„Nu ne ocupăm doar de excizarea lor, le învăţăm şi cum să fie femei, să gătească, să-i respecte pe cei în vârstă. După iniţiere, ele se întorc în comunitatea lor pentru a-şi continua educaţia până la căsătorie”, spune Yambundu Oile, care în 50 de ani a iniţiat mii de fete.
La începutul lui iulie, circa 30 dintre ele, cu vârste cuprinse între 4 şi 16 ani, s-au alăturat societăţii Bondo în satul Kombrabai, din nordul ţării, potrivit imaginilor difuzate pe reţelele de socializare şi a căror autenticitate a fost confirmată pentru France Presse de un corespondent al televiziunii naţionale, Mohamed Adam.

Clientelism politic

Băieţii, la rândul lor, se retrag şi câteva luni de zile pentru a se alătura societăţii masculine numite „Poro”. Cu acest prilej, ei sunt „consumaţi” de un spirit, care îşi lasă „urma dinţilor” pe spate – de fapt cicatrice realizate cu lame de ras – a mărturisit unul dintre membrii săi, „James”.
Iniţiat cu multă vreme în urmă, vindecătorul Pa Brima Baykuh explică că rolul său constă în acorda îngrijiri pentru diverse boli, dar şi în „rezolvarea conflictelor”. „Mă retrag într-o zonă izolată pentru a-i consulta pe demoni şi ei mă ajută să găsesc remedii şi mă ghidează pentru a menţine pacea în comunitate”, dă el asigurări.

Societăţile secrete, atât feminine cât şi masculine, „joacă în continuare un rol preponderent în viaţa socială, religioasă şi politică” a fiecărei comunităţi, explică profesorul Joe Alie, din cadrul departamentului de studii africane al Universităţii Sierra Leone. Peste 90% din populaţie este implicată în aceste rituri ancestrale şi secrete, susţine el.
Societăţile Odelay şi Ojeh, reprezentate în principalele grupuri etnice ale ţării, permit promovarea socială şi politică a membrilor lor. Partidul fostului preşedinte Ernest Bai Koroma (2007-2018) cultiva favorurile societăţii Ojeh atunci când era la putere, iar acest lucru este de notorietate.
Aceste societăţi secrete sunt, de asemenea, foarte influente în ţările vecine: Liberia, Guineea, nordul Coastei de Fildeş şi sudul Mali.
În Sierra Leone, decesele şi violenţele produse începând cu sfârşitul anului trecut – iniţieri forţate, răpiri – au determinat guvernul să limiteze activităţile societăţilor secrete.

După ce acestea au fost interzise provizoriu, ele au fost în cele din urmă autorizate numai în octombrie şi decembrie, pentru a nu perturba muncile câmpului, şi în timpul vacanţelor şcolare.
De acum înainte, aceste rituri nu pot fi impuse minorilor fără consimţământul lor şi orice discriminare pentru neapartenenţă la o societate secrete este interzisă.
Însă noile directive sunt în fapt puţin respectate. Rugiatu Turay, un fost ministru devenită militantă pentru interzicerea excizărilor, estimează că „provocarea este de a elimina mutilările genitale, nu cultura Bondo” care îndeplineşte un rol social important. „Avem mai multe locaţii ale Bondo decât şcoli în Sierra Leone”, spune fosta membră a guvernului.
„Însă este dificil să-i convingi pe oameni să-şi schimbe practicile, pentru că responsabilii politici finanţează ceremoniile de excizare pentru a câştiga voturi”, explică ea.

Ritualuri noi

Campaniile împotriva mutilărilor genitale feminine se lovesc de o puternică reticenţă. Soţia preşedintelui Julius Maada Bio, Fatima Bio, le-a calificat drept „idei occidentale”, înainte de a-şi rectifica afirmaţiile, pledând pentru ca „tradiţia societăţii Bondo să continue, dar renunţând la aspectul excizării”.
„Vreau ca niciuna dintre fetele mele să nu sufere mutilări genitale, care lasă sechele pe viaţă”, explică Mabinty Bangura, excizată în urmă cu 20 de ani şi ale cărei dureri „par să nu se termine niciodată”.
„O femeie te împiedică să ţipi, alta de ţine de piept şi altele două de picioare. Apoi femeia care face excizarea îţi desface picioarele, îţi înlătură clitorisul în întregime şi aplică un material impregnat cu ierburi medicinale”, îşi aduce ea aminte.
În regiunile Tonkolili şi Port Loko, din nordul ţării, a apărut un nou tip de ritual, fără excizare, la iniţiativa unei elveţience, Michele Moreau, prima europeană care s-a alăturat societăţii Bondo în 2010, sub numele Shema Roko.

Ea a fost iniţiată în acelaşi timp cu 92 de tinere din Sierra Leone, care pentru prima dată în cadrul unei ceremonii Bondo nu au suferit mutilări genitale.
„Douăzeci şi cinci de ‘Soweis’ (practicante de excizări) au promis, în faţa şefilor, să pună capăt mutilărilor genitale. Ele şi-au înlocuit eşarfele roşii cu unele galbene”, creând „Yellow Bondo” (Bondo galbenă), explică Michele Moreau, a cărei asociaţie se ocupă de şcolarizarea şi sănătatea fetelor, în schimbul promisiunii că nu vor fi niciodată excizate.
De atunci, circa 700 de fete au fost iniţiate la Tonkolili fără a suferi mutilări genitale, susţine elveţianca.
Însă din punctul de vedere al lui Sento Kamara, membră a societăţii Bondo, aceste noi iniţieri „nu respectă femeia”. „Eu vreau ca excizările să continue, dar cu consimţământul fetelor, pentru că asta face parte din cultura şi tradiţia noastră”, spune ea.