După o lună de proteste susţinute, algerienii s-au trezit miercuri, pentru prima dată în 20 de ani, fără Abdelaziz Bouteflika în fruntea ţării dar, odată euforia trecută, ei nu vor să lase garda jos şi să obţină acum plecarea întregului „sistem” la putere.

Şeful statului în vârstă de 82 de ani ar fi încercat să se agaţe de putere, confruntat cu o mişcare populară fără precedent. El a demisionat însă marţi seară, la câteva ore după ce a fost părăsit de armată.
Bouteflika, foarte slăbit după ce a suferit un AVC în 2013 dar care voia să obţină un al cincilea mandat în fruntea ţării în februarie, şi-a înmânat demisia Consiliului constituţional, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea naţională, relatează actu.orange.fr, care preia un articol al France Presse din 3 aprilie.
În imagini poate fi văzut Bouteflika, care pare obosit, îmbrăcat într-un gandoura, un veşmânt specific nordului Africii, şi aşezat într-un scaun cu rotile, înmânând scrisoarea de demisie preşedintelui Consiliului constituţional Tayeb Belaiz.
Această decizie „este menită să contribuie la liniştirea inimilor şi spiritelor compatrioţilor mei, pentru a le permite să ducă împreună Algeria spre viitorul la care aspiră în mod legitim”, explică şeful statului în scrisoarea sa de demisie, publicată de agenţia oficială APS.

Este de asemenea prezent în cameră preşedintele Consiliului Naţiunii, camera superioară a parlamentului, Abdelkader Bensalah, de 77 de ani, un produs pur al regimului, însărcinat de constituţie să asigure interimatul o perioadă maximă de 90 de zile în cursul căreia trebuie organizate alegeri prezidenţiale.
La Alger, vestea a fost primită cu un concert de claxoane, iar algerienii, cu drapele în mâini, s-au adunat în faţa Poştei Mari din Alger, clădire emblematică din centrul capitalei, de unde au defilat euforici pe străzile din zonă.
De peste o lună, milioane de manifestanţi din întreaga Algerie au cerut prin proteste paşnice plecarea lui Abdelaziz Bouteflika, dar şi a anturajului său şi, la modul mai general, a „sistemului” de la putere.

„Nu ne lăsăm păcăliţi”

Majoritatea algerienilor care au discutat cu reporterii France Presse şi-au declarat hotărârea de a continua să protesteze în pofida acestei demisii, refuzând tranziţia prevăzută de constituţie, care lasă la conducerea ţării actori ai „sistemului”.
Ca şi Yacine Saidani, un inginer de 40 de ani, mulţi se declară „mulţumiţi, dar nu păcăliţi”.
„Vigilenţa este necesară. Ne bucură momentul, dar nu uităm esenţialul. Sistemul şi tentaculele sale mafiote trebuie să plece. Deci protestele vor continua”, a declarat Fadhéla Amara, de 69 de ani, care îşi ţine de mână nepoţelul de 10 ani.
Unii i-au adus un omagiu şefului statului, dar şi-au exprimat regretul pentru încrâncenarea sa de a se agăţa de putere, pentru care l-au găsit vinovat în special pe fratele şi principalul său consilier Said.

„Bouteflika a muncit, am votat pentru el la început, dar nu a ştiut să plece cu capul sus”, a declarat Bilan Brahim, un şomer de 40 de ani.
Fatma Zohra, de 65 de ani, infirmieră ieşită la pensie, care spune că „trebuie protestat până la plecarea clicii”, crede că Bouteflika „ar fi putut pleca cu onoruri, dar fratele său l-a făcut să iasă pe uşa din dos a istoriei”.
Confruntată cu manifestaţii masive în fiecare zi de vineri de la 22 februarie, preşedinţia a anunţat luni, într-un comunicat, că Abdelaziz Bouteflika va demisiona înainte de expirarea mandatului său, pe 28 aprilie, după ce a luat „măsuri pentru a asigura continuitatea funcţionării instituţiilor statului în timpul perioadei de tranziţie”.

Izolat şi abandonat

Însă marţi, la finalul unei reuniuni a mai multor înalţi gradaţi ai armatei, şeful său de stat major, generalul Ahmed Gaid Salah, a estimat că acest comunicat nu ar fi provenit de la şeful statului ci „de la entităţi neconstituţionale şi fără atribuţii”, o aluzie la anturajul preşedintelui.
„În acest context particular, confirmăm că orice decizie luată în afara cadrului constituţional este considerată nulă şi neavenită”, a adăugat generalul Gaid Salah, lăsând să se înţeleagă că armata ar putea să nu se mai supună deciziilor venite de la preşedinţie.
În faţa Poştei Mari, unde nu a fost semnalat niciun incident, Toufik, un informatician de 38 de ani, a mulţumit armatei, subliniind totuşi că „acum ţine de popor să negocieze tranziţia”.

Săptămână după săptămână, preşedintele Bouteflika, care aproape nu a mai apărut în public de la AVC-ul suferit în 2013, a încercat să se agaţe de putere, lansând mai multe propuneri asimilate de oamenii din stradă cu manevre, fără a reuşi niciodată să calmeze protestele, al căror pacifism de-a lungul săptămânilor a fost salutat în întreaga lume.
Abandonat de aproape toată lumea în tabăra sa, el a fost în ultimele zile foarte izolat după ce generalul Gaid Salah, până atunci un aliat fidel, ar fi afirmat că plecarea sa de la putere este soluţia la criză, poziţie la care s-au raliat rapid cei mai mulţi dintre stâlpii regimului.
„Avem încredere în capacitatea tuturor algerienilor de a continua această tranziţie democratică în acelaşi spirit de calm şi responsabilitate” care a prevalat în ultimele săptămâni, a declarat marţi seară Jean-Yves le Drian, ministrul de externe francez, fosta putere colonială în Algeria.
„Ţine de algerieni să decidă cum să gestioneze această tranziţie în Algeria”, a afirmat la rândul său Departamentului de Stat american.