Prezentat drept „aproape un mafiot” într-o telegramă diplomatică americană, Belhassen Trabelsi, cumnatul lui Ben Ali, fostul preşedinte tunisian alungat în urma Primăverii arabe, a fost inculpat şi încarcerat luni, 18 martie, la Marsilia, la trei ani ani după fuga sa din Canada, în 2016. El a condus o reţea care îi purta numele şi care controla vămile şi contrabanda, cerea comisioane din investiţiile străine şi intermedia atribuirea de contracte publice, potrivit cercetătorilor.

Declarat „de negăsit” de justiţia canadiană în iunie 2016, fratele fostei prime doamne din Tunisia a fost arestat săptămâna trecută în sudul Franţei, în circumstanţe încă necunoscute, relatează France Presse, preluată de lorientlejour.com. Luni a fost inculpat pentru „falsuri cu circumstanţe agravante şi spălare de bani în grup organizat” şi plasat în detenţie provizorie la Marsilia, a declarat procurorul Republicii din oraş, Xavier Tarabeux.
Trabelsi a fost reţinut în cadrul unei anchete efectuate de Jurisdicţia inter-regională specializată (JIRS) din Marsilia, potrivit unei surse apropiate anchetei. Faptele în cauză nu au fost însă menţionate şi nici perioada în care ar fi fost comise.

Figură emblematică a regimului Ben Ali

Familia lui Zine el Abidine Ben Ali şi a soţiei sale Leila Trabelsi a ajuns că controleze Tunisia, punând mâna pe sectoare întregi din economie în cei peste 20 de ani petrecuţi de Ben Ali în fruntea ţării (1987-2011).
Un om de afaceri de neocolit în timpul regimului lui Ben Ali şi urmărit de justiţia tunisiană în mai multe afaceri de corupţie, Belhassen Trabelsi este vizat de „17 mandate de căutare în Tunisia şi de 43 de mandate de aducere internaţionale”, a precizat pentru France Presse duminica trecută Ministerul tunisian al Justiţiei. În Tunisia, el a fost condamnat în contumacie la pedepse grele, în special pentru trafic de valută, de metale preţioase sau de artefacte arheologice.
Autorităţile de la Tunis au solicitat extrădarea lui Trabelsi încă de vineri, 15 martie, după ce au fost informate de arestare de biroul Interpol din capitala tunisiană.

„După ce cererea de extrădare a Tunisiei va fi primită pe cale diplomatică aceasta va fi trimisă Ministerului Justiţiei”, a precizat o purtătoare de cuvânt a Ministerului de Afaceri Externe francez.
Trabelsi este fratele mai mare a Leilei Trabelsi, cea de a doua soţie a preşedintelui înlăturat Zine el Abidine Ben Ali.
El a fondat grupul Karthago – care deţinea una din primele companii aeriene tunisiene lansate în 2001, precum şi participaţii la hoteluri sau bănci – şi s-a impus ca un intermediar de neocolit în lumea afacerilor.
Fosta şefă a diplomaţiei franceze Michele Alliot-Marie a demisionat la începutul lui 2011 după o gafă făcută în timpul unei vacanţe în Tunisia, în timpul căreia a călătorit la bordul avionului privat al unui prieten, Aziz Miled, asociat cu Belhassen Trabelsi.

A apărut la tv în timp ce era dat în urmărire

Într-un interviu filmat de la distanţă şi difuzat de canalul tunisian Attessia în 2017, în timp ce era dat în urmărire, Belhassen Trabelsi a dat asigurări că averea sa a fost rezultatul „muncii sale asidui” şi a vorbit despre afacerile sale: cumpărarea şi vânzarea de proprietăţi imobiliare în zone turistice, acţiuni la o fabrică de ciment, o fabrică de zahăr şi o societate de producţie audiovizuală, printre altele.
„Eu nu am cumpărat niciodată terenuri în cadrul privatizărilor anumitor proiecte de stat”, a dat el asigurări în această primă apariţie publică din 2011. El nu a vrut să dezvăluie unde se află, spunând pur şi simplu că este departe de familia sa.

Béatrice Hibou, autoarea cărţii „Forţa obedienţei, economia politică a represiunii în Tunisia”, publicată în 2006, a prezentat mecanismele modului de acţiune discreţionar al clanului Trabelsi.
„La momentul privatizărilor, ei cumpărau la un preţ simbolic şi le revindeau apoi industriaşilor şi oamenilor de afaceri. Dacă o companie funcţiona bine, ei se impuneau în acţionariat”, explică cercetătoarea.
„Din investiţiile străine ei cereau comisioane sau cote-părţi şi serveau drept intermediari pentru atribuirea de contracte publice. Reţeaua Trabelsi controla vămile şi contrabanda”, precizează ea.

„Infracţiuni grave de drept comun”

Prezentat drept „aproape un mafiot” de o telegramă diplomatică americană din 2008, Belhassen Trabelsi a reuşit să ajungă în Canada cu doar câteva ore înainte de căderea dictatorului Ben Ali, pe 14 ianuarie 2011, după ce a fugit împreună cu familia la bordul iahtului său. Ambarcaţiunea a fost apoi confiscată de autorităţile canadiene.
După ce s-a stabilit în Canada, el a fost asociat la o societate imobiliară. În mai 2012, el şi-a pierdut statutul de rezident şi a publicat o scrisoare în care îşi cerea scuze faţă de poporul tunisian, dând asigurări că este „gata să dea socoteală şi să fie judecat”.
El a cerut însă apoi azil politic, afirmând că se teme pentru viaţa sa în Tunisia, ceea ce a eliminat orice posibilitate de extrădare. Solicitarea de azil politic i-a fost însă respinsă în două rânduri, în ianuarie 2015 şi pe 14 aprilie 2016, el fiind pe punctul de a fi expulzat când Ottawa i-a pierdut urma definitiv, la începutul lui iunie 2016.
„Pur şi simplu s-a evaporat, sper că canadienii îl vor găsi cât de curând posibil pentru a fi predat justiţiei tunisiene”, a declarat atunci pentru France Presse numărul 2 al ambasadei Tunisiei la Ottawa, Borhene El Kamel, după fuga omului de afaceri foarte bogat, în prezent în vârstă de 56 de ani, din apartamentul său luxos din Montreal.

Imediat după căderea regimului Ben Ali, Tunisia a cerut extrădarea lui Trabelsi autorităţilor de la Ottawa, considerându-l unul dintre principalii responsabili de deturnări substanţiale de fonduri publice.
La audierile din Comisia pentru imigraţie canadiană, care au avut loc în perioada mai 2013 – septembrie 2014, unde se prezenta drept „un cetăţean tunisian obişnuit”, justiţia canadiană a prezentat acuzaţiile de „infracţiuni grave de drept comun” de care este vizat – manipulare a bursei, deturnare de fonduri, extorcare şi corupţie.
„El este cunoscut pentru implicarea sa în cazuri de corupţie de mare amploare, de la reorganizarea Băncii Tunisiei şi până la exproprierea de bunuri şi luare de mită”, se menţionează într-o telegramă diplomatică din iunie 2008 a ambasadei SUA la Tunis, pe care Wikileaks a publicat-o trei ani mai târziu.
În plus, există documente judiciare care îl acuză pe Trabelsi de „trafic de artefacte arheologice” şi în special că ar fi părăsit Tunisia cu o serie de statuete antice.
După căderea regimului Ben Ali, alţi doi apropiaţi ai regimului tunisian, Saida Agrebi şi Moncef el Materi, au fost arestaţi în Franţa, apoi eliberaţi.
Saida Agrebi, fosta mâna dreaptă a Leilei Trabelsi, a fost plasată în 2012 sub control judiciar în Franţa, unde locuieşte şi în prezent şi conduce o asociaţie, potrivit paginii ei de Facebook. O curte de apel din sud-estul Franţei s-a pronunţat în 2018 împotriva extrădării în Tunisia a lui Moncef el Materi, în vârstă de 83 de ani, tatăl unui ginere de-ai lui Ben Ali.