Fostul soţ al Olgăi Markelova a fost omorât în urmă cu doi ani într-o misiune clandestină în Siria pentru statul rus. Ea vrea acum ca Kremlinul să-şi asume responsabilitatea pentru el şi pentru zecile de alţi luptători care au murit în serviciul său. Kremlinul refuză însă cu încăpăţânare să recunoască existenţa mercenarilor ruşi în Siria, deşi mai multe surse confirmă strânsa coordonare dintre armata regulată şi aceste trupe private.

„Nu are niciun sens acum să ascunzi că au fost în Siria în misiuni de luptă”, a spus Markelova, pentru care transparenţa autorităţilor este esenţială în a obţine compensaţii financiare.
Fostul ei soţ Dmitri şi mii de alţi luptători angajaţi privat au luptat în secret în Siria coordonându-se cu forţele regulate ale Rusiei, susţin zeci de oameni identificaţi de Reuters care au cunoştinţă despre aceste misiuni.
„Vreau să fac apel la autorităţi să recunoască că soţii noştri au luptat în serviciul militar”, a afirmat Markelova în apartamentul cu o cameră în care locuieşte alături de fiica ei Ksenia, de 9 ani, într-un oraş aflat la 900 km distanţă de Moscova.

Avertizaţi să păstreze tăcerea

Din 2015, armata rusă l-a susţinut pe preşedintele Bashar al-Assad în războiul civil din Siria. Forţele regulate au fost susţinute de contractori privaţi, potrivit luptătorilor, rudelor şi prietenilor lor sau unor oficiali din oraşele lor natale, scrie Reuters pe site-ul său pe 17 februarie.
Aceşti contractori au fost în prima linie a unora dintre cele mai sângeroase lupte, susţin sursele citate. Oficialii ruşi neagă însă că i-ar fi trimis pe aceşti mercenari în teatrul de operaţiuni, afirmând doar că unii civili este posibil să fi călătorit în Siria din proprie iniţiativă.
Markelova, o profesoară de 35 de ani care are ochii în lacrimi când se uită la fotografiile cu fostul ei soţ, este un caz rar de rudă a mercenarilor din Siria dispusă să vorbească deschis despre caz. Multe alte rude au declarat pentru Reuters că au fost avertizate de firma care i-a angajat pe mercenarii ruşi să păstreze tăcerea.
Olga Markelova a decis să facă publice informaţiile despre soţul ei pentru că ea şi fiica ei nu au putut obţine beneficiile la care ar fi avut dreptul ca urmaşe ale unui militar rus ucis în luptă.
Cazul ei arată cum campania clandestină din Siria duce la consecinţe neaşteptate acasă şi cum unii dintre cei afectaţi sunt hotărâţi să rupă tăcerea.
Anul trecut, organizaţiile veteranilor au cerut guvernului să recunoască faptul că a trimis în misiuni contractori privaţi în Siria şi a solicitat o investigaţie a Curţii Penale Internaţionale.

Ultimul telefon acasă

Markelova a descris pentru Reuters cum fostul ei soţ, un fost sergent în armata rusă, era deseori plecat în misiuni. Ea spune că i-a cerut soţului ei să petreacă mai mult timp acasă, dar că în cele din urmă şi-a pierdut speranţa şi a înaintat divorţul.
El i-a cerut să-l ierte, promiţându-i să renunţe la jobul din armată şi să petreacă mai mult timp acasă, povesteşte fosta soţie. Acest lucru nu s-a întâmplat însă niciodată iar cuplul a divorţat înainte ca el să moară.
În urmă cu doi ani, Markelov a plecat spre Siria ca contractor privat, fiind recrutat de grupul Wagner. El a murit la doar câteva zile după ce a ajuns în Siria, fiind ucis în explozia unei mine, i-au spus femeii prietenii lui.
O copie a certificatului său de deces, emis de consulatul rus din Siria şi consultat de Reuters, menţionează că el a murit pe 29 ianuarie 2017 în urma unor răni provocate de şrapnele şi de gloanţe.
„Ultima dată m-a sunat pe 21 ianuarie 2017. Mi-a spus că nu va putea fi contactat în următoarele trei săptămâni… şi că atunci când se întoarce va telefona şi va veni acasă, pentru că îi este foarte dor de fiica lui”, a relatat Markelova ştergându-şi lacrimile. „Asta a fost tot. Nu a mai sunat niciodată”, a mai spus ea.

După ce a aflat despre moartea lui, Markelova a început un demers anevoios prin hăţişurile birocraţiei ruse pentru a obţine beneficiile la care credea că ea şi fiica ei au dreptul.
Când un militar rus moare în luptă, familia sa primeşte o compensaţie unică de 3 milioane de ruble (44.700 de dolari) şi plăţi lunare de 14.000 de ruble (209 dolari), potrivit legii federale 306, care a intrat în vigoare în 2011. Atât compensaţia, cât şi plăţile lunare sunt împărţite între membrii familiei, iar din 2013 guvernul a majorat sensibil aceste sume în fiecare an.
Familiile contractorilor sunt tratate într-un mod diferit. Una dintre rude primeşte o plată informală de la recrutori, care poate ajunge până la 100.000 de dolari în funcţie de rolul mercenarului ucis. Familiile lor nu primesc însă apoi niciun fel de beneficii, potrivit mai multor rude ale luptătorilor ucişi în Siria în slujba grupului Wagner.
Fosta soţie a lui Markelov susţine că ea nu a putut primi compensaţia din partea grupului Wagnerdin cauza divorţului lor. Banii au fost primiţi în schimb de o rudă de sânge adultă a fostului soţ.
Oficialii ruşi cu care a intrat în contact i-au spus că nu poate primi nicio compensaţie din partea statului, întrucât fostul soţ nu lucra pentru armata rusă când a fost ucis.

„Copii lăsaţi fără ajutor”

Potrivit calculelor ei, dacă Markelov ar fi recunoscut ca militar rus ucis în luptă, ea şi Ksenia ar primi lunar până la 10.000 de ruble (149 de dolari). Această sumă i-ar mări semnificativ venitul, despre care spune că abia este suficient pentru a-şi creşte fiica.
Markelova spune că câştigă 16.000 (239 dolari) de ruble pe lună ca profesoară şi o indemnizaţie lunară de 8.232 de ruble (123 de dolari) de la stat, în calitate de mamă a unui copil care a pierdut un aparţinător. Acest beneficiu nu este afectat de statutul militar al fostului ei soţ la momentul decesului său.
Întrucât fostul ei soţ a lucrat anterior în cadrul forţelor Ministerului de Interne în Caucazul de Nord, ea a cerut acestui minister să recunoască faptul că bărbatul a murit în luptă. Ministerul a refuzat-o însă, argumentând că ea nu dispune de documente care să dovedească că fostul ei soţ se afla în Siria în misiune oficială.
„Am primit răspunsuri de peste tot că erau civili”, a spus Markelova, referindu-se la fostul ei soţ şi la alţi contractori.
Un oficial al Ministerului de Interne, care a cerut să nu-i fie divulgată identitatea, a confirmat că ministerul a refuzat cererea Markelovei în conformitate cu legea 306 privind beneficiile la care au dreptul familiile militarilor. „Dacă ar fi existat baze legale pentru a o ajuta, am fi făcut acest lucru cu plăcere”, a declarat oficialul citat pentru Reuters.

Un oficial din cadrul serviciilor sociale din oraşul în care locuieşte Markelova a confirmat şi el că femeia a făcut cerere pentru beneficiile la care crede că are dreptul, dar aceasta a fost respinsă.
„Nu era militar la momentul decesului, ci o persoană privată”, a spus acest oficial despre Markelov. El a mai precizat că fiica lui Markelov beneficiază de unele drepturi ca urmaşă a unui veteran decedat datorită perioadei petrecute de bărbat în Caucazul de Nord.
Markelova l-a întrebat pe unul dintre prietenii fostului ei soţ, de asemenea un contractor privat care a luptat în Siria, dacă cei care i-au recrutat pot furniza documentele necesare pentru a debloca beneficiile la care ea şi fiica ei au dreptul. Recrutorii au refuzat însă, a spus ea.
Reuters nu a putut contacta grupul Wagner sau pe recrutorii care au acţionat în numele grupului.
Markelova susţine că dacă problema nu se va rezolva ea intenţionează să prezinte acest caz, şi pe cele ale altor rude îndoliate, la Kremlin. „Copiii noştri au fost lăsaţi fără ajutor”, a spus ea.

Kremlinul se face că nu pricepe

Potrivit unui articol publicat de Daily Mail pe 14 februarie 2018, peste 600 de mercenari ruşi fuseseră ucişi numai în ultimele săptămâni înainte de publicarea articolului, mulţi în loviturile aeriene ale coaliţiei conduse de SUA.
Preşedintelui rus Vladimir Putin i s-a cerut atunci să recunoască public pierderile suferite şi a fost acuzat că acoperă dependenţa guvernului său contractori privaţi pentru a da impresia că armata regulată a înregistrat un număr redus de victime.
Kremlinul a precizat că nu dispune de informaţii privind mercenarii ruşi ucişi în Siria, afirmând că are cunoştinţă doar despre cetăţenii ruşi care au fost trimişi aici în cadrul armatei regulate. „Nu avem informaţii despre alţi ruşi care ar putea fi în Siria”, le-a spus purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov la momentul respectiv reporterilor în cadrul unei teleconferinţe.
Cu toate acestea, liderul uneia dintre armatele private de mercenari a fost fotografiat împreună cu Putin în timp ce participa la o ceremonie la Kremlin.
Politicianul de opoziţie Grigori Iavlinski, care a candidat împotriva lui Putin în alegerile prezidenţiale, i-a cerut atunci lui Putin să recunoască faptul că se foloseşte de mercenari pentru a-l susţine pe preşedintele sirian Bashar-al-Assad şi să le spună ruşilor adevărul despre amploarea pierderilor suferite.

Iavlinski susţinea că mercenarii „sunt antrenaţi în bazele armatei ruse” şi „primesc decoraţii la Kremlin în secret”, mai afirma el atunci.
„Sunt, în esenţă, trupe speciale ale armatei ruse, în pofida faptului că mercenarii şi companiile militare private sunt interzise oficial în Rusia. Negarea oficială a deceselor unor cetăţeni ruşi înarmaţi care luptă în Siria de către conducerea Rusiei este absolut inacceptabilă”, a spus el.
„Fac apel la preşedintele Vladimir Putin să clarifice acest lucru. Dacă există morţi în masă ale unor cetăţeni ruşi, atunci oficialii relevanţi printre care şi comandantul şef al forţelor armate (Vladimir Putin – n.r.) trebuie să anunţe ţara şi să stabilească cine este responsabil”, afirma Iavlinski în februarie anul trecut.
Kremlinul a refuzat însă constant să discute despre trimiterea de mercenari, care este ilegală în Rusia, în Siria sau în estul Ucrainei.

Armata secretă a Rusiei

Potrivit lui Igor Strelkov, un fost ofiţer de informaţii care a comandat o operaţiune militară clandestină pro-Putin în Ucraina, numărul cetăţenilor ruşi ucişi în ciocniri sângeroase în Siria în primele şase săptămâni ale lui 2018 era de până la 600.
„Este clar că există sute de morţi şi răniţi, mai multe sute”, a spus el în februarie 2018. El a pretins chiar că ştie din surse care activau în cadrul armatei private din Siria că 644 de ruşi au murit în acest teatru de operaţiuni, dar a precizat că nu poate verifica acest bilanţ.
Potrivit Daily Mail, mulţi dintre mercenarii uriaşi activau în cadrul companiei private numite Wagner, care are legături strânse cu Ministerul Apărării şi al cărui lider l-a cunoscut pe Putin.
Wagner este porecla unui fost ofiţer al forţelor speciale ruse pe nume Dmitri Utkin, care conduce armata privată.

Utkin ar fi fostul comandant al faimoasei brigăzi speciale Pskov a forţelor speciale şi a fost fotografiat împreună cu Putin şi alţi responsabili ai companiei sale private în cadrul unei ceremonii la Kremlin. De altfel, printre aceştia se află ofiţeri decoraţi ai armatei ruse.
Astfel de forţe a căror existenţă poate fi negată i-a permis Rusiei să trimită militari în Crimeea, alte zone din Ucraina şi Siria, afirmând pe de altă parte că armata sa nu este implicată. Potrivit Daily Mail, se crede că finanţarea acestei armate secrete ar veni de la bugetul armatei.
„Rusia îi pune pe aceşti mercenari în pericol în teren, în timp ce armata regulată şi forţele aeriene nu sunt pe linia frontului”, a declarat un analist militar.