Juan Guaido, preşedintele Parlamentului venezuelean controlat de opoziţie, s-a autoproclamat miercuri preşedinte interimar al ţării şi a fost imediat recunoscut de SUA şi de aliaţii lor din regiune. Însă armata venezueleană, susţinătoare de neclintit a preşedintelui Nicolas Maduro, a respins anunţul lui Juan Guaido. „Armata apără constituţia noastră şi este garanta suveranităţii naţionale”, a afirmat ministrul apărării, Vladimir Padrino.

Imediat după ce Guaido s-a proclamat preşedinte interimar, s-au produs ciocniri între forţele de ordine şi opoziţie la Caracas, relatează Agence France Presse, preluată de mai multe media franceze.
„Jur să-mi asum oficial competenţele executivului naţional ca preşedinte în exerciţiu al Venezuelei pentru a ajunge (…) la un guvern de tranziţie şi a obţine alegeri libere”, a spus Juan Guaido în faţa zecilor de mii de susţinători reuniţi la Caracas pentru a protesta împotriva lui Nicolas Maduro.
Preşedintele american Donald Trump a anunţat imediat, într-un comunicat, că îl recunoaşte oficial pe tânărul lider al opoziţiei, în vârstă de 35 de ani, drept „preşedinte interimar al Venezuelei”.
În replică, preşedintele Maduro a anunţat că ţara sa rupe relaţiile diplomatice cu „guvernul imperialist al SUA”, dându-le 72 de ore reprezentanţilor diplomatici nord-americani pentru a părăsi ţara.
Columbia şi Brazilia, aliaţi ai Washingtonului în regiune, au urmat exemplul Casei Albe, la fel ca şi Argentina, Chile, Paraguay şi secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane, Luis Almagro, care a afirmat că îl recunoaşte pe Juan Guaido pentru a impulsiona „revenirea la democraţie în această ţară”.
În Schimb, Cuba a anunţat că îl susţine cu fermitate pe preşedintele Maduro, confruntat cu o „tentativă de lovitură de stat”. Şi Mexicul preşedintelui de stânga Andrés Manuel Lopez Obrador a anunţat că îl susţine pe liderul socialist, recunoscând „autorităţile alese conform Constituţiei venezuelene”.
La Bruxelles, Uniunea Europeană a făcut apel miercuri seară la ascultarea „vocii poporului” în Venezuela şi a cerut alegeri „libere şi credibile”. Uniunea Europeană intenţionează să lanseze în februarie un grup internaţional de contact pentru a încerca să găsească o soluţie de ieşire din criză, potrivit şefului diplomaţiei europene, Federica Mogherini.

Susţinătorii opoziţiei şi ai puterii, în stradă

Cu puţin timp înainte ca Guaido să se autoproclame preşedinte interimar, Curtea supremă din Venezuela, cea mai înaltă jurisdicţie a ţării, formată din susţinători ai regimului, a anunţat că a dispus o anchetă penală asupra membrilor parlamentului, acuzându-i că uzurpă prerogativele preşedintelui Maduro.
Opozanţi şi susţinători ai preşedintelui Maduro au ieşit pe străzi în număr mare miercuri în întreaga ţară, într-un climat de înaltă tensiune. Şapte persoane au murit în incidente care au precedat manifestaţiile de amploare de miercuri.
Un val de bucurie şi de speranţă s-a răspândit printre zecile de mii de susţinători ai opoziţiei, dintre care mulţi s-au îmbrăcat în alb, după ce Juan Guaido s-a autoproclamat preşedinte interimar, potrivit jurnaliştilor AFP.
„Ceea ce s-a întâmplat ne aduce speranţă, acest popor, ceea ce simte el astăzi, este speranţă, este o nevoie de a merge înainte”, a declarat pentru AFP Jose Gregorio Flores, de 43 de ani, care a participat la manifestaţia organizată la apelul lui Juan Guaido pentru a cere un „guvern de tranziţie”

La rândul lor, susţinătorii guvernului, majoritatea îmbrăcaţi în roşu, s-au adunat în alte puncte ale capitalei pentru a-şi exprima sprijinul către şeful statului şi a respinge revendicările opoziţiei, pe care le consideră o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Washington.
În această zi istorică, în care se împlineau 61 de ani de la căderea dictaturii lui Marcos Perez Jimenez, pe 23 ianuarie 1958, opozanţii şi susţinătorii preşedintelui au vrut să-şi adune forţele.
Preşedintele venezuelean a fost învestit pe 10 ianuarie pentru un al doilea mandat, contestat de opoziţie şi nerecunoscut de SUA, Uniunea Europeană şi numeroase ţări din America latină.
Yelitze Pariata, de 47 de ani, care trăieşte într-o casă primită de la guvern în centrul Caracas, a venit să protesteze „paşnic pentru a-l susţine pe preşedinte şi a arăta lumii că chavismul este unit”.
Magazinele, şcolile şi instituţiile au fost închise miercuri, în timp pe străzi puteau fi văzute rareori maşini. Manifestaţiile violente din 2017 care s-au soldat cu 125 de morţi sunt încă prezente în memorie.

Amnistie pentru militari

Aceste mobilizări populare au avut loc într-un climat exploziv, la două zile după revolta spontană a unui grup de 27 de militari care s-au blocat timp câteva ore într-o cazarmă din nordul Caracasului, lansând apeluri la insurecţie. Ei au fost în cele din urmă arestaţi.
Marţi, vicepreşedintele american Mike Pence şi-a anunţat solidaritatea cu acţiunea opoziţiei. Un apel la „o lovitură de stat fascistă”, a denunţat Nicolas Maduro.
După revolta militarilor, în jur de 30 de mişcări spontane s-au produs în cartierele capitalei şi în suburbiile sale. În noaptea de luni spre marţi, tancurile au patrulat pe străzile capitalei.

Revolta de luni s-a produs în contextul apelurilor repetate ale opoziţiei la armată, considerată drept principalul sprijin al lui Maduro, de a înceta să susţină regimul.
Parlamentul a promis în special „o amnistie” membrilor armatei care refuză să recunoască noul mandat al şefului statului.
Marţi, deputaţii au aprobat această propunere, sfidând decizia Curţii supreme, afiliată regimului, care a declarat nule toate deciziile lor.
„Nu pot declara neconstituţională dorinţa de schimbare a unui popor”, a afirmat Juan Guaido, potrivit căruia revolta militarilor de luni este un semn al nemulţumirii crescânde în sânul armatei.
Noul mandat al lui Nicolas Maduro este contestat de opoziţie, care denunţă presiuni asupra alegătorilor la scrutinul de pe 20 mai şi atrage atenţia asupra absenteismului masiv.