Mai multe clădiri publice şi chiar poduri din nord-estul Braziliei au fost vizate în ultimele săptămâni de atacuri orchestrate din închisori de traficanţii de droguri. Preşedintele de extremă dreapta Jair Bolsonaro se confruntă de la începutul lui ianuarie cu prima sa provocare de securitate, consecinţă a unei sistem carceral în plină decădere.

Peste 400 de membri ai Forţei naţionale au fost trimişi în ultimele săptămâni în oraşul Fortaleza şi în restul statului Ceara pentru a restabili ordinea şi a sprijini poliţia locală, după o serie de atacuri ale unor bande de traficanţi de droguri asupra unor clădiri publice, bănci, autobuze sau comisariate. Trimiterea acestor întăriri a fost solicitată de guvernatorul de stânga al statului şi autorizată de guvernul preşedintelui Jair Bolsonaro, care şi-a început mandatul la 1 ianuarie şi care a promis o linie dură împotriva criminalităţii, relatează duminică epochtimes.fr.
Numărul de atacuri s-a diminuat între timp, dar ele nu au încetat cu totul, numeroşi locuitori care se tem pentru vieţile lor preferând să rămână în casele lor.

O intenţie onorabilă

La originea acestui val de violenţe se află anunţul guvernului local din statul Ceara privind înăsprirea condiţiilor de detenţie, care îi împiedică pe membrii diverselor facţiuni criminale să controleze traficul din închisori.
Drept represalii, aceştia s-au aliat pentru a orchestra circa 40 de atacuri cu explozibili sau incendieri ale unor clădiri publice în întreg statul, până la Fortaleza. Aceste atacuri au semănat panica în rândul populaţiei, în plin sezon turistic.
Această izbucnire de violenţe „nu este decât faţa vizibilă a acestei bombe cu ceas care este sistemul penitenciar brazilian”, afirmă Camila Nunes Dias, de la Universitatea federală ABC din Sao Paulo, specialistă în grupurile de traficanţi de droguri brazilieni.

„Închisorile sunt suprapopulate, fără infrastructurile necesare şi nici gestiunea adecvată a statului (…) Asta provoacă un val de violenţe din ce în ce mai frecvente, din interiorul şi până în exteriorul închisorilor”, adaugă ea.
Brazilia are cea de a treia populaţie carcerală din lume, cu 726.712 de deţinuţi în iunie 2016, respectiv de două ori mai mult decât capacitatea oficială a închisorilor, potrivit datelor făcute publice de Ministerul Justiţiei.
Închisorile ţării „sunt în mâinile deţinuţilor înşişi”, din cauza incapacităţii statului de a asigura condiţii de bază precum hrana, hainele şi supravegherea, explică Camila Nunes Dias.

Violenţă alarmantă

„Trebuie să arătăm că statul este acela care comandă”, a declarat guvernatorul din Ceara, Camilo Santana, pentru a justifica înăsprirea condiţiilor de detenţie, după o întrevedere cu ministrul justiţiei şi al securităţii publice, Sergio Moro.
Guvernatorul i-a solicitat ministrului trimiterea a 400 de oameni din Forţa naţională, o unitate de elită a guvernului federal, precum şi a 90 de agenţi penitenciari.
În paralel, circa 40 de membri ai bandelor criminale au fost transferaţi în închisori federale de înaltă securitate, şi circa 800 de poliţişti militari în retragere au fost chemaţi pentru a întări patrulele.

Chiar dacă situaţia se normalizează treptat, noul ministru al justiţiei va trebui să abordeze problema structurală a criminalităţii legate de traficul de droguri care, în ultimii ani, a făcut ca violenţele să se intensifice alarmant în Brazilia.
Ceea ce în urmă cu zece sau 15 ani era un fenomen limitat la marile oraşe precum Sao Paulo şi Rio de Janeiro, s-a extins astăzi la toate statele braziliene. Statele din nord-est precum Rio Grande do Norte, Ceara şi Pernambuco sunt printre cele mai violente din ţară.

La un pas de terorism

Din punctul de vedere al noului guvern, legislaţia în vigoare nu este suficientă pentru a reprima atacuri precum cele din Ceara.
O poziţie împărtăşită de guvernatorul statului, membru al Partidului muncitorilor, de stânga. „Este pentru prima dată când se întâmplă astfel de lucruri, să ataci cu bombe poduri şi să distrugi turnuri radio-tv. Aşa ceva nu mai poate fi calificat decât drept terorism. Trebuie să revizuim legislaţia”, a declarat Santana.
În opinia Camilei Nunes Dias, sistemul carceral este la capătul puterilor. Ea militează pentru aplicarea de politici vizând reducerea pe termen lung a populaţiei carcerale.
„Nu este vorba despre deschiderea porţilor închisorilor şi eliberarea tuturor deţinuţilor ci despre aplicarea de politici publice, care sunt deficitare în ţară, pe termen scurt, mediu şi lung, ce vor duce la reducerea numărului de deţinuţi”, a mai spus ea.