Cazul tinerei saudite Rahaf Alqunun, de 18 ani, care a intrat în atenţia mondială după ce a fost reţinută în Thailanda în timp ce încerca să ajungă la bordul unui avion cu destinaţia Australia, aduce în atenţie un fenomen care capătă amploare, deşi este imposibil de cuantificat din cauza secretomaniei din regat. Tot mai multe femei din Arabia Saudită încearcă să fugă pentru a scăpa de rude abuzive şi de un trai plin de restricţii, plecând în ceea ce chiar ele denumesc „o misiune sinucigaşă”.

De fiecare dată când tatăl ei o bătea sau îi lega mâinile şi picioarele pentru că nu i s-ar fi supus, adolescenta saudită visa să fugă, a mărturisit ea. Totuşi, oricât de disperată era să scape, aceeaşi întrebare a oprit-o: Unde ar putea să evadeze? Dacă fugea oriunde în ţară, poliţia ar fi făcut mai mult decât s-o aducă acasă, se temea ea. Pe de altă parte, legea saudită îi interzicea să călătorească în străinătate fără permisiunea tatălui ei.
Însă în timpul unei vacanţe cu familia în Turcia, pe când avea 17 ani, Shahad al-Muhaimeed a văzut o şansă şi a profitat de ea. Pe când familia sa dormea ea a luat un taxi până în Georgia şi s-a declarat refugiată, lăsând în urmă Arabia Saudită pentru a începe o nouă viaţă.
„Trăiesc acum aşa cum vreau”, a declarat Shahad, de 19 ani, prin telefon, din noua ei casă din Suedia. „Trăiesc într-un loc bun care are drepturi pentru femei”, a adăugat ea.
Statutul femeilor saudite a ajuns în atenţia lumii întregi după ce o altă adolescentă, Rahaf Alqunun (foto sus), a fost reţinută în Thailanda săptămâna trecută în timp ce încerca să ajungă în Australia pentru a solicita statut de refugiat în această ţară, relatează New York Times într-un articol din 11 ianuarie. După o campanie internaţională pe social media, ONU a declarat-o miercuri refugiată. Ea a părăsit vineri Thailanda îndreptându-se către Canada, unde a ajuns sâmbătă şi i s-a acordat azil politic.
Fenomenul femeilor care încearcă să fugă din Arabia Saudită nu este nou, intrând în atenţia mondială pentru prima dată la începutul anilor ’70, când o prinţesă saudită a fost prinsă încercând să fugă din regat împreună cu iubitul ei. Cei doi au fost judecaţi pentru adulter şi executaţi.

Fugă plănuită pe social media

Însă numărul tinerelor gata să-şi asume riscuri enorme pentru a fugi din Arabia Saudită pare să fi crescut în ultimii ani, susţin organizaţiile care militează pentru apărarea drepturilor omului, şi tot mai multe femei nemulţumite de constrângerile sociale şi legale de acasă apelează la social media pentru a obţine ajutor pentru plănuirea şi uneori chiar documentarea „evadării” lor.
„Toate aceste femei care în urmă cu 15 ani nu ar fi fost ascultate pot acum să găsească o cale de contact”, a declarat Adam Coogle, care monitorizează Arabia Saudită pentru Human Rights Watch.
Unele dintre femeile care îşi fac curaj să plece o fac în cea mai mare discreţie, călătorind în SUA sau în altă parte înainte de a solicita azil, care nu este niciodată un lucru sigur. De când au fost oprite în Turcia în 2007, Ashwaq şi Areej Hamoud, de 31 şi respectiv 29 de ani, se luptă cu un ordin de deportare în instanţă, afirmând că se tem pentru viaţa lor dacă vor fi obligate să se întoarcă în Arabia Saudită.

Pentru alte femei, ca Rahaf Alqunun, publicitatea a jucat un rol-cheie în evadarea lor încununată de succes, dar nici măcar atenţia mondială nu garantează că o femeie nu va fi repatriată.
În 2017, Dina Ali Lasloom, de 24 de ani, a implorat pentru ajutor într-o înregistrare video văzută online de nenumărate ori, după ce a fost oprită de autorităţi în timp ce se afla în tranzit în Filipine. Ea a fost ţinută în aeroport până când au ajuns acolo membri ai familiei şi au luat-o înapoi în Arabia Saudită, după care nu se mai ştie ce s-a întâmplat cu ea.

„Proprietatea statului”

Femeile care reuşesc să fugă au de furcă nu numai cu eforturile familiilor lor de a le aduce acasă cu forţa, ci şi cu demersurile ample şi bine finanţate ale guvernului saudit de a obţine un rezultat similar, ce implică frecvent diplomaţi locali care fac presiune pentru repatriere. Femeile care sunt repatriate pot fi trase la răspundere penal pentru infracţiuni precum nesupunere faţă de părinţi şi daune aduse reputaţiei regatului.
„Ca femei saudite, suntem încă tratate ca proprietatea statului”, a declarat Moudi Aljohani, care s-a mutat în SUA când era studentă şi apoi a solicitat azil. „Nu contează dacă femeia are indiferent ce opinii politice sau nu. Vor merge după ea şi o vor aduce înapoi cu forţa”.
Căile alese de femeile saudite pentru a fugi sunt diferite, dar interviurile realizate de New York Times cu cinci dintre cele care au reuşit să facă acest lucru, arată lucruri comune. Multe şi-au discutat planurile în grupuri de chat private cu alte femei care fugiseră deja sau care se gândeau şi ele la asta.
De exemplu, cu câteva luni înainte ca Rahaf Alqunun să-şi părăsească familia în timpul unei călătorii în Kuweit, o prietenă de-ale ei a fugit şi a ajuns în Australia ca refugiată, iar apoi i-a dat şi ei sfaturi despre cum să procedeze.
Multe femei au fugit din Turcia, ţară în care numeroase familii saudite îşi fac vacanţele, în Georgia, unde cetăţenii saudiţi pot intra fără viză. De asemenea, multe s-au îndreptat spre Australia deoarece pot solicita o viză online, singura opţiune pentru femeile care nu puteau ajunge într-o ambasadă străină.
Unele dintre femeile saudite au spus că au fugit din cauza abuzurilor unor rude de sex masculin şi pentru că au simţit că în regat nu ai la cine apela pentru protecţie şi justiţie. Altele au vrut să scape de codul social islamic strict al regatului, care limitează vestimentaţia femeilor, joburile pe care le pot practica şi cu cine pot socializa. Toate au vorbit însă despre dorinţa de a scăpa de legile regatului privind tutorele masculin, care le dă bărbaţilor o foarte mare putere asupra femeilor din familie.

Tutorele masculin, o nemulţumire majoră

„Regula tutorelui masculin ne-a făcut să fugim din Arabia Saudită. Este cel mai important motiv pentru care fug fetele”, a declarat Shahad al-Muhaimeed din Suedia.
În Arabia Saudită, toate femeile trebuie să aibă un tutore masculin, a cărui permisiune trebuie să o obţină pentru a se căsători, a călători sau a trece prin anumite proceduri medicale. Tutorele este adeseori tatăl sau soţul, dar poate fi şi fratele sau chiar fiul.
Conducătorul de facto al regatului, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, s-a angajat să le facă viaţa mai bună femeilor saudite. El a lipsit de putere poliţia religioasă, temută odinioară, care le hărţuia pe femeile pe care le considera îmbrăcate inadecvat, iar anul trecut a ridicat interdicţia femeilor de a conduce. Femeile saudite pot participa acum la concerte mixte şi pot avea cariere profesionale care le erau interzise mamelor lor.

Întrebat anul trecut despre legile privind tutorele masculin, Mohammed bin Salman a declarat că Arabia Saudită trebuie „să găsească o cale de a aborda acest lucru prin care să nu dăuneze familiilor sau culturii”.
Aceste decizii şi luări de poziţie i-au mărit popularitatea în rândul femeilor saudite, dintre care multe spun oricum că tutorele masculin nu este o povară, pentru că rudele lor masculine au mare grijă de ele. Alte femei scapă de aceste reguli căutând joburi în ţări vecine precum Emiratele Arabe Unite, unde regulile sociale sunt mai permisive.
Însă cei care critică sistemul susţin că femeile cu tutori obsedaţi să le controleze sau abuzivi nu au nicio cale de apel.

„O misiune sinucigaşă …”

Este ceea ce a făcut-o pe Nourah, de 20 de ani, să fugă în Australia. Tatăl ei a divorţat de mama ei înainte să se nască Nourah, iar ea a fost crescută mai mult de unchii ei, a relatat Nourah. Tatăl ei a abuzat-o de câteva ori, iar eforturile ei de a obţine ajutor nu au avut şanse de succes.
Anul trecut, prietenul ei a vrut să se însoare cu ea, dar familia ei a refuzat deoarece a considerat că provenea dintr-o clasă socială inferioară, a spus Nourah, care a cerut să nu-i fie dezvăluit numele de familie. În schimb, tatăl ei a început să-i aranjeze o căsătorie cu un bărbat pe care nu îl cunoştea şi care voia să-i interzică să lucreze. În octombrie, cu o zi înainte va viitorul său soţ să vină să o vadă, ea a fugit.
Bărbaţii saudiţi folosesc un site guvernamental pentru a le controla pe femeile cărora le sunt tutori, acordându-le sau refuzându-le permisiunea de a călători şi chiar activând notificări pentru a primi mesaje text când soţia sau fiica lor urcă într-un avion.
Pentru a putea fugi, Nourah a folosit telefonul tatălui ei şi şi-a acordat singură permisiunea de a călători, după care a dezactivat aplicaţia de notificare şi a ajuns cu avionul în Turcia. De acolo a plecat în Georgia, iar apoi a cumpărat un bilet de avion spre Australia via Emiratele Arabe Unite, deşi se temea că guvernul de la Abu Dhabi o va prinde în tranzit şi o va repatria în Arabia Saudită.
„Pentru mine a fost ca o misiune sinucigaşă, dar nu aveam nicio altă opţiune”, a spus ea. Ea a reuşit însă să iasă din EAU şi a aterizat la Sydney, unde a solicitat azil.

„Nu există altă cale”

Odată ajunse peste hotare, femeile saudite se confruntă cu un val de insulte şi ameninţări cu moartea din partea membrilor familiei şi a altor saudiţi care cred că au făcut ţara de ruşine.
Deşi grupurile pentru apărarea drepturilor omului înţeleg de ce vor femeile saudite să fugă din situaţii grele, acestea sunt îngrijorate că procedând astfel s-ar putea pune într-un mare pericol.
„Pentru cele puţine care reuşesc există multe care eşuează, iar să fie trimise înapoi le pune pe femei într-o situaţie cu adevărat periculoasă”, a declarat Adam Coogle, de la Human Rights Watch.
El a spus că este greu de ştiut câte femei au fugit din regat, pentru că unele dintre ele nu solicită sprijinul ONG-urilor, iar cele care intră în contact cu acestea uneori nu mai dau niciun semn, aşa că nu se poate şti dacă au încercat să fugă şi, dacă au făcut-o, cu ce rezultat s-a soldat tentativa lor de evadare.

El a spus că a fost contactat de multe femei din Arabia Saudită care voiau ajutor pentru a fugi. Organizaţia din care face parte nu le-a ajutat, a spus el, deşi le-a ajutat să obţină sprijin legal dacă se aflau în afara Arabiei Saudite.
Aflată într-o cameră de hotel din Bangkok în care aştepta să vadă ce ţară i-ar putea acorda zil, Rahaf Alqunun se gândea deja la noua ei viaţă. Ea voia să meargă la un colegiu pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză şi să studieze arhitectura, a spus ea.
Ea nu se aştepta ca tranziţia la o viaţă nouă într-o ţară în care nu a mai fost niciodată să fie uşoară, dar a spus că nu are regrete. „Nu poţi scăpa decât dacă fugi. Nu există altă cale”, a spus ea.

Un final fericit

Întâmpinată pe aeroportul din Toronto de ministrul de externe Chrystia Freeland în persoană, tânăra Rahaf a pozat zâmbitoare pentru numeroşii fotoreporteri veniţi să asiste la moment, relatează 20minutes.fr duminică, într-un articol preluat de pe France Presse.
„Ea a făcut o călătorie foarte lungă, este epuizată şi preferă să nu răspundă la întrebări pentru moment”, a comentat şefa diplomaţiei canadiene, Chrystia Freeland. „Este foarte fericită să se afle în noua ei casă, chiar dacă mi-a vorbit de climă. I-am spus că se face mai cald”, a adăugat ea.
„Ea a vrut ca canadienii să vadă că a ajuns în Canada”, a mai spus Chrystia Freeland, luând-o pe după umeri pe tânăra îmbrăcată într-o fustă, un hanorac pe care scria „Canada” şi o şapcă albastră de la UNHCR, Înaltul comisariat al ONU pentru refugiaţi.
Pe Twitter, tânăra de 18 ani a mulţumit ţării care a primit-o şi nu i-a scutit de critici pe alţii. „Singura ţară care m-a ajutat cu adevărat în cele din urmă a fost Canada. Celorlalţi le e frică şi sunt laşi”, a postat ea pe reţeaua de socializare după ce a ajuns la Toronto.
Saudita afirmă că a vrut să fugă de abuzurile fizice şi psihologice ale familiei sale, care a dezminţit aceste acuzaţii. Ea a mai afirmat că este în pericol în ţara ei pentru că şi-a anunţat intenţia de a renunţa la islam.
După ce a părut pe punctul de a se refugia în Australia, adolescenta s-a reorientat în cele din urmă spre Canada, unde guvernul premierului canadian Justin Trudeau i-a acordat rapid azil.