Hulit de o mare parte a comunităţii internaţionale, Bashar al-Assad pare să fie în prezent mai aproape ca niciodată de o revenire în forţă în Siria şi în graţiile liderilor din regiune, la aproape opt ani de la declanşarea unui război devastator cu repercusiuni mondiale, susţin experţii.

Acest război, care s-a complicat de-a lungul anilor prin implicarea puterilor regionale şi străine precum şi a grupărilor jihadiste, s-a soldat din martie 2011 cu aproape 360.000 de morţi, milioane de refugiaţi şi a divizat Siria.
În 2012, fostul preşedinte american Barack Obama afirma că „zilele lui Assad sunt numărate” şi occidentalii şi aliaţii lor arabi îşi puneau toată greutatea în opoziţia faţă de preşedintele sirian.
Însă şase ani mai târziu şi datorită intervenţiei militare cruciale a aliatului rus începând din 2015, precum şi ajutorului Iranului şi al Hezbollahului libanez, regimul său controlează aproape două treimi din ţară după ce i-a alungat pe rebeli sau pe jihadişti.
Forţele siriene par să fi plecat să preia controlul şi asupra treimii rămase din ţară, în nordul dominat de minoritatea kurdă care a instituit o autonomie de facto în mai multe regiuni.
Pe 19 decembrie, spre suprinderea generală, preşedintele Donald Trump a anunţat retragerea forţelor americane din Siria, unde acestea ajutau forţele kurde să lupte împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI). Kurzii s-au văzut nevoiţi să apeleze la ajutorul armatei siriene, care s-a desfăşurat pentru prima dată în şase ani în jurul Manbij, din cauza ameninţării unei ofensive a Turciei vecine, pentru care anumite grupuri armate kurde sunt pur şi simplu „terorişti”.

Faptul că kurzii doresc o alianţă cu regimul constituie un nou succes pentru Bashar al-Assad, estimează Mutlu Civiroglu, specialist în politică kurdă. Preşedintele sirian „îşi consolidează în fiecare zi puterea, diplomatic şi militar”, afirmă el, potrivit unui articol al France Presse preluat pe 29 de decembrie de actu.orange.fr.
Bashar al-Assad a ameninţat că va recuceri zonele bogate în petrol controlate de forţele kurde. Ori „guvernul este astăzi invitat să revină în regiune”, afirmă Civiroglu. „Nu poate fi mai bine pentru Assad”.

„Un semnal pentru ţările arabe”

Pe lângă sectoarele kurde, nici regiunea Idleb, din nord-vestul ţării, nu se află sub controlul regimului. Ea se află în mâinile unor grupări rebele şi jihadiste, iar un acord ruso-turc a permis instituirea unui armistiţiu în regiune.
În estul sirian, în apropiere de frontiera irakiană, forţele kurde continuă lupta pentru alungarea Statului Islamic, care controlează încă mici zone în deşertul din centrul ţării. Până la retragerea anunţată de Trump, acestea au fost susţinute de aviaţia americană şi cu trupe la sol.
„Decizia de a retrage forţele americane a trimis un semnal ţărilor arabe că acum pot discuta cu Assad plecând de la propriile lor condiţii”, crede Nicholas Heras, analist la Centrul pentru o nouă securitate americană.
Izolat pe scena diplomatică regională, Bashar al-Assad pare să beneficieze acum de o revenire în graţii, comentează France Presse.
În decembrie, Emiratele Arabe Unite şi-au redeschis ambasada la Damasc, Bahreinul a anunţat reluarea activităţii în reprezentanţa sa diplomatică, iar liderul sudanez Omar Hassan al-Bashir a efectuat prima vizită la Damasc a unui şef de stat arab din 2011.
EAU şi Bahrein sunt aliaţi apropiaţi ai Arabiei Saudite, care a fost unul dintre principalii critici ai lui Bashar al-Assad şi care i-a susţinut pe rebeli timp de ani de zile.

Assad caută bani pentru reconstrucţie

Siria lui Assad a fost suspendată din Liga Arabă în noiembrie 2011, însă un diplomat arab la Beirut evocă acum o inedită „deschidere faţă de Damasc”.
Potrivit acestuia, „Emiratele au primit undă verde de la regatul saudit pentru a-şi redeschide ambasada”, semn că Riadul s-ar putea angaja şi el pe această cale.
De asemenea, potrivit unui înalt responsabil irakian, Bagdadul joacă rolul de mediator pentru restabilirea legăturilor între Damasc şi Qatar.

O participare a Siriei la un summit economic al Ligii Arabe, pe 19 şi 20 ianuarie la Beirut, este de altfel în curs de negociere, cu trei luni înainte de summitul anual arab.
Potrivit unei surse diplomatice libaneze, Egiptul, unde înaltul responsabil al serviciilor de securitate siriene Ali Mamlouk a făcut o vizită pe 22 decembrie, „susţine” o revenire a Siriei în organizaţia panarabă.
Nicholas Heras afirmă că „Assad va încerca să-şi capitalizeze succesele din 2018, încheind acorduri cu ţările arabe, în special cele din Golf, pentru a începe reconstrucţia Siriei”, unde costul distrugerilor este estimat de ONU la circa 400 de miliarde de dolari.